Rezultatele 76 - 100 din 145 pentru "penal"

Un proiect de lege semnat de mai mulți deputați PSD propune ca pentru infracțiuni de evaziune fiscală, care atrag condamnări la închisoare între 2 și 15 ani, cu posibilitatea majorării, să fie clasat dosarul de urmărire penală sau închisoarea cu executare să fie transformată în condamnare cu suspendare, dacă persoana urmărită penal sau condamnatul achită ori se angajează să acopere integral prejudiciul constatat. Inițiatorul legii este deputatul PSD Cătălin Rădulescu, condamnat la închisoare cu suspendare pentru activități economice incompatibile cu funcția de deputat.

Conducătorul unui vehicul care consumă alcool sau alte substanțe psihoactive, după producerea unui accident de circulație soldat cu victime și până la recoltarea probelor biologice, va fi pedepsit cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă, prevede un proiect de lege aprobat astăzi de Guvern. Pedeapsa va fi cuprinsă între 2 și 7 ani pentru șoferii care efectuează transport de persoane sau substanțe periculoase, precum și pentru instructorii auto.

Firmele nu vor mai putea fi cercetate penal în cazul unei fraude pe lanțul de TVA decât dacă există probe materiale că respectivul agent economic a intrat în contact cu firmele evazioniste.

"În condițiile lipsei unor sancțiuni penale pentru nerespectarea obligațiilor ce revin operatorilor economici care derulează operațiuni cu produse militare, există riscul efectuării unor activități de export pe destinații sensibile sau interzise prin regimuri de sancțiuni internaționale, de natură să producă consecințe grave angajamentelor internaționale asumate de România în acest domeniu", se arată într-un document guvernamental.

Majorarea exagerată a limitelor de pedeapsă în cazul falsificării alimentelor sau medicamentelor nu este o soluție eficientă pentru combaterea criminalității, a transmis Guvernul parlamentarilor, după ce un proiect de lege prevedea în multe cazuri dublarea acestor pedepse. Executivul arată că pedepsele respective au fos deja majorate în noul Cod Penal, iar în cazul efectelor cu vătămare corporală a falisificării, regimul sancționator este mult mai sever.

Decizia prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că funcționarii bancari din rândul băncilor cu capital privat sunt asimilați funcționarilor publici în înțelesul legii penale a fost publicată ieri în Monitorul Oficial și poate fi, astfel, aplicată. Dezlegarea de drept dată de instanța supremă vine în urma unei sesizări a Curții de Apel București, în dosarul privind delapidarea fostei Bănci Române de Scont, deținută de Sorin Ovidiu Vîntu, în care este inculpată fosta conducere a băncii, dar și a companiei Astra Asigurări.

Un proiect de lege pregătit de Guvernul Tudose va abroga Legea 90/2001, care interzice unei persoane condamnate penal să fie membru al Guvernului, actualul Cabinet urmând să excepteze, printr-un alt act, de la această interdicție persoanele care s-au reabilitat.

Camera Deputaților, în calitate de for decizional al legislativului, a votat miercuri împotriva proiectului de lege prin care respingerea în Parlament a raportului de activitate al Băncii Naționale a României ar fi condus automat la demiterea Consiliului Director al instituției.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că funcționarii bancari din rândul băncilor cu capital privat sunt asimilați funcționarilor publici în înțelesul legii penale. Dezlegarea de drept dată de instanța supremă vine în urma unei sesizări a Curții de Apel București, în dosarul privind delapidarea fostei Bănci Române de Scont, deținută de Sorin Ovidiu Vîntu, în care este inculpată fosta conducere a băncii, dar și a companiei Astra Asigurări.

Camera Deputaților a adoptat, marți, cu 187 de voturi „pentru, 79 de voturi „împotrivă” și 6 abțineri, proiectul de Lege pentru modificarea art.301 și art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, prin care se desființează noțiunea de conflict de interese pentru funcționarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma "folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.

Curtea Constituțională (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate ridicată la prevederea din Legea avocaturii care le interzice acestora să mai profeseze dacă au fost condamnați penal, dar au declarat neconstituțională sintagma ”de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”. Potrivit unor surse din CCR, speța este similară cu prevederea din Legea 90/2001 care le interzice condamnaților penal să fie membri ai Guvernului.

Proiectul de modificare a Codului Fiscal, în vederea introducerii măsurilor anunțate în programul de guvernare, este programat a fi prezent în luna mai pentru dezbatere în Guvern, iar printre prioritățile legislative ale  acestuia pentru 2017-2020 se mai numără noi legi privind achiziția de terenuri agricole, finanțele locale, sistemul de redevențe sau majorarea participației statului la companii de stat, dar și privind modificarea Codului Penal.

Deputatul PSD Iulian Iancu a depus, la Senat, o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal care prevede majorarea pedepselor cu închisoare pentru mai multe fapte, între care neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, zădărnicia combaterii bolilor, falsificarea sau substituirea de alimente, precum și comercializarea de produse alterate.

Deputații vor vota împotriva proiectului de lege prin care respingerea în Parlament a raportului de activitate al Băncii Naționale a României ar fi condus automat la demiterea Consiliului Director al instituției.

Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat, marți, la o săptămână după Senat, proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență (OUG) nr. 14/ 2017 care abrogă OUG nr. 13/ 2017 prin care au fost modificate codurile penale, în sensul introducerii pragului de 200.000 lei pentru definirea abuzului în serviciu și dezincriminării demnitarilor pentru favorizarea infractorului în mai multe situații. În aceeași zi, deputații au respins OUG 13 și printr-un proiect de lege separat.

Senatul a respins, luni, printr-o lege separată Ordonanța de urgență (OUG) 13/ 2017 privind modificarea codurilor penale, după ce săptămâna trecută tot senatorii au aprobat prin lege Ordonanța de urgență 14/ 2017 de abrogare a modificărilor promovate de OUG 13.​

Comisia juridică din Senat a aprobat, luni, modificarea proiectului de lege "de aprobare" în proiect "de respingere" a Ordonanței de urgență nr. 13/ 2017, prin care fusese modificat Codul Penal în vederea introducerii unui prejudiciu de 200.000 lei pentru definirea abuzului în serviciu. OUG 13 a fost abrogată deja de Guvern, dar în Parlament rămăsese în proceduri sub formă de proiect de lege "de aprobare".

Liderul deputaților PSD, care este și președintele comisiei juridice din Camera Deputaților, Eugen Nicolicea, a declarat, întrebat despre necesitatea ca Parlamentul să decidă prin lege asupra Ordonanței de urgență 13/ 2007, de modificare a Codului Penal și abrogată deja de Guvern, că parlamentarii nu pot legifera cu privire la o ordonanță abrogată. Declarația vine în contextul în care OUG 13 este dezbătută în continuare de comisia juridică a Senatului.

În aceeași zi în care Senatul a aprobat prin proiect de lege Ordonanța de Urgență 14/ 2017 care abrogă OU 13/ 2017, prin care au fost modificate Codurile Penale, un alt proiect de lege, dar de aprobare a celebrei ordonanțe, a fost dezbătut și va continua să fie dezbătut de senatori în comisia juridică. OU 13 introduce pragul de 200.000 lei pentru definirea abuzului în serviciu și dezincriminării demnitarilor pentru favorizarea infractorului în mai multe situații.

Senatorii au adoptat, marți, proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență (OUG) nr. 14/ 2017 care abrogă OUG nr. 13/ 2017 prin care au fost modificate Codul Penal și Codul de Procedură Penală, în sensul introducerii pragului de 200.000 lei pentru definirea abuzului în serviciu și dezincriminării demnitarilor pentru favorizarea infractorului în mai multe situații.

UDMR, partid care susține actualul Guvern, încearcă în noua sesiune parlamentară să promoveze o serie de modificări ale Codului de Procedură Penală, pe care nu a reușit să le impună în vechiul Parlament, după cum susține, “din cauza tergiversărilor Ministerului Justiției” condus de fostul ministru Raluca Prună. Modificările, despre care UDMR arată că sunt cerute de o directivă europeană, prevăd condiții mai restrictive privind judecata în lipsă și interzic incriminarea publică a persoanelor suspectate sau acuzate.   

Ministerul Energiei, prin care statul român controlează Complexul Energetic Oltenia, cu peste 78% din acțiuni, a absentat de la ultima AGA extraordinară a companiei, în care a fost supusă la vot constituirea Complexului ca parte civilă într-un dosar penal în care mai mulți foști directori ai CE Oltenia sunt cercetați pentru abuz în serviciu, cu un prejudiciu estimat la aproape jumătate de milion de lei.

Guvernul a desecretizat conținutul discuțiilor din ședința în care a adoptat ordonanța care schimbă Codul Penal, dar și ședința de anul trecut în care fostul ministru al Justiției din Guvernul Cioloș a avansat la rândul său o serie de modificări pentru acest Cod.

Guvernul Grindeanu susține, în preambulul justificator al actului normativ prin care este abrogată OUG nr. 13/2017 privind modificarea codurilor penale, că cetățenii care au protestat față de aceste modificări au cerut ”o mai mare dezbatere în cadrul Parlamentului” asupra acestor modificări.

Guvernul desecretizează conținutul discuțiilor din ședința în care a adoptat ordonanța care schimbă Codul Penal, dar și ședința de anul trecut în care fostul ministru al Justiției din Guvernul Cioloș a avansat la rândul său o serie de modificări pentru acest Cod.