Rezultatele 1 - 10 din 10 pentru "plafoane"

Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2020 au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis. PSD a contestat legea bugetului de stat chiar la data angajării răspunderii Guvernului în Parlament, dar sesizarea a vizat doar un conflict de natură constituțională, iar decizia Curții Constituționale va fi valabilă doar pentru viitor, neafectând procedura actuală a adoptării bugetului.

Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2020 vor putea fi promulgate cel mai devreme la data de 6 ianuarie, când se îndeplinesc toate termenele procedurale și legislative. Pentru a putea fi promulgate, cele două legi nu trebuie să fie contestate pe fond în ultimele două zile ale anului curent, respectiv 30 și 31 decembrie. PSD a contestat legea bugetului de stat chiar la data angajării răspunderii Guvernului în Parlament, dar sesizarea a vizat doar un conflict de natură constituțională, iar decizia Curții Constituționale va fi valabilă doar pentru viitor, neafectând procedura actuală a adoptării bugetului.

Guvernul Orban își va angaja răspunderea pe proiectul legii bugetului de stat pe anul 2020. Bugetul va fi construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe care Guvernul și-a asumat deja răspunderea. Este pentru prima dată când un Guvern optează pentru această procedură parlamentară pentru bugetul de stat.

Guvernul Orban își va angaja răspunderea pe proiectul legii bugetului de stat pe anul 2020, conform deciziei luate luni de Biroul Executiv al PNL Bugetul va fi construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe care Guvernul și-a asumat deja răspunderea. Este pentru prima dată când un Guvern optează pentru această procedură parlamentară pentru bugetul de stat.

Guvernul nu a acceptat modificările propuse de partidele parlamentare cu privire la deficitul bugetar prevăzut pentru anul viitor și, astfel, își angajează răspunderea în Parlament pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB. USR solicitase reducerea deficitului bugetar la 3%, în timp ce ALDE ceruse o majorare la 3,95%.

Bugetul pe anul 2020 va fi fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe care Guvernul își va asuma răspunderea.

Guvernul își va angaja răspunderea în Parlament pe Legea plafoanelor bugetare, a confirmat, joi, premierul Orban, după ce Profit.ro a anunțat în exclusivitate această intenție a Executivului.

Premierul Orban și ministrul Finanțelor Publice au cerut, luni, în cadrul Biroului Politic Național acordul conducerii PNL pentru ca Guvernul să își angajeze răspunderea, odată cu proiectul de abrogare și modificare a unor prevederi din OUG nr. 114/2018, și asupra legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020. Plafoanele din lege trebuie respectate în dezbaterea parlamentară a bugetului de anul viitor, liberalii urmărind astfel ca deficitul bugetar propus să nu poată fi modificat de opoziție.

Noile plafoane privind deductibilitatea dobânzilor ar trebui să fie aplicate inclusiv pentru întreg anul 2018, potrivit discuțiilor dintre consultanții fiscali și specialiștii Ministerului Finanțelor. Acest aspect a fost convenit la nivel tehnic, dar este nevoie și de avizarea politică pentru a fi modificat Codul Fiscal. Majorarea pragurilor privind deductibilitatea dobânzilor la 1 milion de euro plus 30% din EBITDA (câștigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) a fost susținută de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, ca o măsură de reparație, după ce România a introdus anul trecut prevederi ale unei directive UE într-o formă foarte dură, care riscă să afecteze atractivitatea pentru investiții în raport cu alte țări din regiune.

Instituțiile financiare nebancare (IFN) ar fi cele mai afectate de plafonarea dobânzilor la credite, discutată în Parlament. Plafonul de 18% la creditele de consum le-ar scoate din afaceri pe majoritatea celor care acordă credite pe termen scurt și foarte scurt, așa că reprezentanții firmelor încearcă să-i convingă pe cei ai poporului să pună un plafon rezonabil. Doar că nici IFN nu se înțeleg între ele cât să ceară.