Guvernul a respins solicitările de modificare a deficitului pentru 2020, dar a majorat plafonul bugetar pentru autoritățile locale

Guvernul a respins solicitările de modificare a deficitului pentru 2020, dar a majorat plafonul bugetar pentru autoritățile locale
scris 12 dec 2019

Guvernul nu a acceptat modificările propuse de partidele parlamentare cu privire la deficitul bugetar prevăzut pentru anul viitor și, astfel, își angajează răspunderea în Parlament pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB. USR solicitase reducerea deficitului bugetar la 3%, în timp ce ALDE ceruse o majorare la 3,95%. 

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a arătat că propunerea USR nu a fost fundamentată, iar cea a ALDE nu corespunde cu viziunea actualului Guvern care intenționează să ia măsuri pentru consolidarea fiscală și bugetară în 2020, în sensul ajustării deficitului de 4,4% estimat pentru acest final de an, la 3,6% pentru anul viitor.

”Creșterea previziunii de deficit peste limita de 3% este o greșeală. Deficitul va fi finanțat prin datorie, ceea ce va crește dobânzile pentru mediul privat, va crește inflația și va devaloriza moneda națională. Intervenția BNR nu poate opri complet niciunul dintre aceste efecte”, susține USR. În schimb, liderul ALDE Călin Piopescu-Tăriceanu consideră că deficitul ar trebui majorat pentru a crește investițiile de stat. 

Guvernul a acceptat, însă, un amendament al PNL de majorare a plafonului bugetar alocat unităților administrativ-teritoriale, de la 78,33 miliarde lei la 78,79 miliarde lei, ca urmare a schimbării formulei de alocare a cotei din impozitul pe venit. Astfel, noul Executiv va aloca până la 63% din impozitul pe venit autorităților locale, a arătat șeful Cancelariei.

ULTIMA ORĂ Indemnizația pentru creșterea copilului nu va mai fi plafonată la 8.500 lei CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Indemnizația pentru creșterea copilului nu va mai fi plafonată la 8.500 lei

Profit.ro a relatat că bugetul pe anul 2020 va fi fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați  în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe care Guvernul își va asuma răspunderea.

Pentru anul 2020, soldul bugetar este estimat la -3,60% din PIB, iar cheltuielile de personal la 9,7% din PIB, în timp ce pentru anul 2021, soldul bugetar va fi de -3,34% din PIB, iar cheltuielile de personal de 9,4% din PIB.

Pentru anul 2020, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 45%, luând în considerare  eventualele evoluții sub așteptări atât ale indicatorilor macroeconomici, cât și ale piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2020.

În anul 2020, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.200 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.300.milioane lei fiecare. Valoarea aferentă finanțărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 8.000 milioane lei.

S&P se așteaptă ca Guvernul să modifice Legea de majorare a pensiilor cu 40% după alegerile de anul viitor. “Fără aceste schimbări, deficitul fiscal va crește la 6% din PIB în 2022” CITEȘTE ȘI S&P se așteaptă ca Guvernul să modifice Legea de majorare a pensiilor cu 40% după alegerile de anul viitor. “Fără aceste schimbări, deficitul fiscal va crește la 6% din PIB în 2022”

La estimarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022 s-au avut în vedere următoarele măsuri:

- actualizarea nivelului accizei specifice pentru țigarete, respectiv creșterea acesteia de la 366,147 lei/1.000 țigarete la 386,377 lei/1.000 țigarete, având în vedere că potrivit Codului fiscal, acciza specifică pentru țigarete se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale;

- creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete de la 483,74 lei/1.000 țigarete la 503.97 lei/1.000 țigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe țigarete să reprezinte cel puțin 60% din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum;

- eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA  în  vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înființare a popririi;

- începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019;

- valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019;

- începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei;

- interzicerea cumulul pensiei cu salariul în instituții publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice;

- asigurarea a 2% din PIB pentru apărare.

Orban promite o schemă de ajutor de stat pentru companiile afectate de majorarea prețurilor la gaze și energie electrică, ca urmare a OUG 114 CITEȘTE ȘI Orban promite o schemă de ajutor de stat pentru companiile afectate de majorarea prețurilor la gaze și energie electrică, ca urmare a OUG 114

Construcția bugetară pentru anul 2020 se bază pe o menținere a creșterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condițiile în care majoritatea instituțiilor financiare interne și externe anticipează o încetinire a ritmului de creștere din statele Europei Centrale și de Est. 

”Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile românești. Evoluția nefavorabilă a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate în lanțurile europene de producție și se înregistrează nu doar o scădere a producției, cât și a numărului de angajați în industrie inclusiv în Romania unde, însă, această evoluție a fost mai mult decât compensată de creșterile din servicii și construcții. Toate aceste elemente confirmă necesitatea menținerii echilibrelor economice interne în limite adecvate, dar și a diminuării incertitudinii asociate politicilor implementate”, arată Executivul.

Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2020 și perspectiva 2021-2022, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, mai arată Executivul.

Nou secretar de stat la Finanțe: De la Taifasuri, în minister CITEȘTE ȘI Nou secretar de stat la Finanțe: De la Taifasuri, în minister

Proiectul prevede derogarea de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, impusă având în vedere necesitatea finanțării bugetare a măsurile fiscal-bugetare care au stat la baza construcției bugetare pe anul 2020 și perspectiva 2021-2022 inclusiv aplicarea măsurilor prevăzute de Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii.

Deși vor fi instituite aceste derogări, Guvernul României este preocupat de respectarea TSCG, respectiv un sold structural de 1% din PIB.

În termeni structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va ajusta începând cu anul 2020.

Proiectul de act normativ este însoțit de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, ca document de fundamentare.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
buget
2020
proiect
plafoane
indicatori
deficit
crestere
accize