Negocierile de la Bruxelles dintre miniștrii Energiei din statele membre UE s-au finalizat marți seară fără a se ajunge la un acord asupra plafonării prețului gazelor naturale în Uniune, a transmis ministrul român de resort, Virgil Popescu.
Douăsprezece țări, între care și România, fac presiuni pentru a reduce "semnificativ" plafonul planificat de Uniunea Europeană pentru prețul la gaz, în timp ce blocul european negociază contracronometru ca să ajungă la un acord privind această măsură, scrie Reuters.
Banca Centrală Europeană este îngrijorată de potențialele riscuri pentru piețele financiare din cauza unui plafon la nivelul UE pentru prețurile gazelor naturale, transmite CNBC.
România a solicitat joi la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului UE pe energie, introducerea unui plafon de preț pentru toate tranzacțiile cu gaze naturale din Uniune și a criticat proiectul de Regulament privind măsurile de întrajutorare între statele membre în caz de criză a gazelor elaborat de Comisia Europeană, transmițând că trebuie sprijinită și Republica Moldova, aflată într-o situație energetică dramatică.
Prim-ministrul maghiar Viktor Orban a anunțat vineri că la summitul UE de la Bruxelles s-a ajuns la un acord conform căruia orice plafon viitor al UE impus prețului gazelor nu se va aplica acordurilor pe termen lung de furnizare, precum acordul pe 15 ani pe care Ungaria îl are cu Gazprom.
Plafonarea prețurilor la gaze naturale nu va rezolva criza energetică a Europei, a declarat Jonas Gahr Stoere, premierul Norvegiei, țară care a luat locul Rusiei în topul furnizorilor de gaze ai Bătrânului Continent.
Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui ”preț maxim al petrolului” la nivelul ”țărilor producătoare”, cu scopul de a contracara scumpiri provocate de Războiul rus din Ucraina, anunță duminică președinția franceză, în marja summitului G7 din Bavaria, relatează AFP.
Prețul gazului cu livrare în 2023 a crescut cu peste 50% pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), ajungând la nivelul prețurilor spot, ceea ce confirmă anticipațiile Comisiei Europene, care, într-un proiect de document cu recomandări către statele membre, avertiza că “prețurile la energie vor rămâne ridicate pentru restul anului 2022 și până în 2024-2025”.
Consumatorii casnici de gaze naturale vor plăti de la 1 aprilie 2022 și până la 31 martie 2023 un preț final cu toate tarifele și taxele incluse de cel mult 0,31 lei/kWh, potrivit celei mai recente variante de proiect de ordonanță de urgență privind schema de sprijin din energie, noutatea fiind că prețul plafonat va fi aplicat fără limită de consum.
În toate situațiile juridice în care clientul furnizorului de gaze sau energie al unui loc de consum rezidențial (apartament sau casă), titular de contract de furnizare, este o societate comercială, iar beneficiarii serviciilor de furnizare, care consumă efectiv gaze sau energie, sunt locatarii persoane fizice ai apartamentului sau casei respective, aceștia din urmă nu beneficiază de plafonarea prețurilor și compensarea facturilor.
Plafonarea prețurilor și compensarea facturilor de la 1 noiembrie 2021 până la finalul iernii, în condițiile creșterilor masive de prețuri, a anulat practic motivația consumatorilor casnici de a-și schimba furnizorul sau contractul în căutare de deal-uri mai bune. În plus, autoritățile nu exclud posibilitatea de a prelungi aplicarea legislației de plafonare și compensare și după 1 aprilie 2022.
Compania Gaz Vest din Arad, controlată conform termene.ro de omul de afaceri Victor Dombrovschi (cu 73,63% din capital) și la care SIF Banat-Crișana deține peste un sfert din acțiuni, un business cu rulaj anual de peste 70 milioane lei, a anunțat că își suspendă activitatea de furnizare a gazelor naturale pentru 3 luni, din cauza scumpirii galopante a gazelor pe piețele angro, precum și a neclarităților din legislația de compensare a facturilor și plafonare a prețurilor, care au făcut ca băncile să-și retragă finanțările acordate companiei.
Engie România, parte a grupului francez omonim, cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru populație din România, cu o cotă de piață de peste 52% în august 2021, afirmă că a cumpărat gaze angro pentru aprovizionarea clienților săi în această iarnă și la prețuri mai mult decât duble față de plafonul impus prin legislația de compensare la facturarea consumatorilor casnici, de 250 lei/MWh.
Legislația de compensare a facturilor și de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale intrată în vigoare la 1 noiembrie prevede că, în iarna aceasta, Guvernul va da primăriilor bani de la bugetul de stat pentru subvenționarea a 50% din diferența dintre prețul efectiv la care producătorii de energie termică ce alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire cumpără gaze din piață și prețul plafonat de 0,250 lei/kWh (250 lei/MWh).
De plafonarea prețului final de facturare la 1 leu/kWh la energie (din care cel mult 0,525 lei/kWh prețul energiei-marfă) și la 0,37 lei/kWh la gaze naturale (maxim 0,250 lei/kWh gazul-marfă) vor beneficia nu doar consumatorii casnici, ci și spitalele (publice și private), unitățile de învățământ (publice și private), creșele (publice și private), ONG-urile, furnizorii de servicii sociale publici și privați, precum și unitățile de cult, potrivit amendamentelor admise în comisiile de specialitate de la Camera Deputaților la proiectul Legii de aprobare a OUG de compensare a scumpirilor la curent și gaze, care va merge astăzi la votul final din plenul Camerei decizionale.
Prețul gazelor naturale achiziționate de către centralele care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire precum cel operat de Termoenergetica în Capitală va fi plafonat, iar diferența dintre plafon și cotațiile din piață va fi suportată de la bugetul de stat, potrivit unei propuneri de amendare a proiectului Legii de aprobare a OUG de compensare a scumpirilor la energie și gaze adoptat săptămâna trecută de Senat, a declarat la Parlament ministrul demis al Energiei, Virgil Popescu.
Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) critică, în comunicate de presă separate, dar coordonate, câteva dintre măsurile de ținere sub control a scumpirilor galopante la electricitate și gaze din ultima perioadă anunțate ca posibile atât de autoritățile de la București, cât și de cele europene.
Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după o vizită la centrala nucleară Cernavodă, că este de acord cu plafonarea prețurilor la energie în această iarnă, măsură despre care premierul Florin Cîțu a anunțat luni că este susținută de către PNL va putea fi luată de către un Guvern cu puteri depline.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat după ședința de Guvern în care a fost aprobată ordonanța de urgență de compensare parțială de la bugetul de stat a scumpirilor la curent electric și gaze naturale suportate la iarnă de consumatorii casnici pe facturi că sistemul românesc de compensare este compatibil cu îndrumările pregătite de Comisia Europeană pe această temă pentru întreaga Uniune și a fost apreciat și de omologii săi din alte state membre.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că, personal, nu este un "adept al plafonării prețului". "Dacă vorbim strict de plafonarea prețului, înseamnă un semnal în piață că nu se doresc investiții", arată el. Ministrul adaugă că este deschis totuși pentru discuții, pentru a fi găsită cea mai bună variantă.
Prețul gazelor a fost plafonat ultima dată în guvernarea PSD, prin celebra OUG nr. 114/2018.
Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei și fost președinte al ANRE, a declarat că actualul trend amplu descrescător al prețurilor de pe piețe angro românești și europene de gaze naturale și energie electrică, determinat de scăderea consumului pe fondul pandemiei COVID-19, ridică întrebarea în ce măsură menținerea unor prețuri reglementate la energie și gaze mai are vreo utilitate.
Prețurile gazelor pe piețele spot s-au prăbușit în ultimele zile, ajungând și la 41,5 lei/MWh, cu 26,6 lei sub prețul reglementat și doar cu 1,4 lei peste cotațiile de pe bursa austriacă CEGH (de 8,3 euro/MWh), ceea ce face cu atât mai bizară decizia guvernului liberalo-militar de a plafona prețurile la enegie, gaze și carburanți.
Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a prezentat la finalul ședinței de Guvern principalele modificări care vor fi aduse OUG nr. 114/2018, între acestea fiind eliminarea plafonelor de prețuri la energie electrică și gaze și eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri impusă companiilor din energie. ”Prin proiectul de modificare a OUG 114, dorim să ajungem, în 2021, la o piață liberă, la o piață care să nu mai aibă distorsiuni”, a declarat Virgil Popescu, precizând că în ședința de Guvern a fost o primă lectură a proiectului de lege pe care Guvernul își va angaja răspunderea.
Plafonul de preț de 68 lei/MWh impus prin OUG nr. 114/2018 producătorilor interni de gaze naturale care își vând producția furnizorilor clienților casnici și CET-urilor care livrează căldură populației va fi eliminat în etape, până la 31 septembrie 2020, iar furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici prin obligarea celor mai eficienți producători să livreze la preț fix va fi dereglementată, tot în trepte, până la 31 decembrie 2020, potrivit celui mai recent acord între autoritățile de la București și Comisia Europeană, susțin surse din piață.