Rezultatele 1 - 25 din 82 pentru "plafonare pret gaze"

În toate situațiile juridice în care clientul furnizorului de gaze sau energie al unui loc de consum rezidențial (apartament sau casă), titular de contract de furnizare, este o societate comercială, iar beneficiarii serviciilor de furnizare, care consumă efectiv gaze sau energie, sunt locatarii persoane fizice ai apartamentului sau casei respective, aceștia din urmă nu beneficiază de plafonarea prețurilor și compensarea facturilor.

Plafonarea prețurilor și compensarea facturilor de la 1 noiembrie 2021 până la finalul iernii, în condițiile creșterilor masive de prețuri, a anulat practic motivația consumatorilor casnici de a-și schimba furnizorul sau contractul în căutare de deal-uri mai bune. În plus, autoritățile nu exclud posibilitatea de a prelungi aplicarea legislației de plafonare și compensare și după 1 aprilie 2022.

Compania Gaz Vest din Arad, controlată conform termene.ro de omul de afaceri Victor Dombrovschi (cu 73,63% din capital) și la care SIF Banat-Crișana deține peste un sfert din acțiuni, un business cu rulaj anual de peste 70 milioane lei, a anunțat că își suspendă activitatea de furnizare a gazelor naturale pentru 3 luni, din cauza scumpirii galopante a gazelor pe piețele angro, precum și a neclarităților din legislația de compensare a facturilor și plafonare a prețurilor, care au făcut ca băncile să-și retragă finanțările acordate companiei.

Engie România, parte a grupului francez omonim, cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru populație din România, cu o cotă de piață de peste 52% în august 2021, afirmă că a cumpărat gaze angro pentru aprovizionarea clienților săi în această iarnă și la prețuri mai mult decât duble față de plafonul impus prin legislația de compensare la facturarea consumatorilor casnici, de 250 lei/MWh.

Legislația de compensare a facturilor și de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale intrată în vigoare la 1 noiembrie prevede că, în iarna aceasta, Guvernul va da primăriilor bani de la bugetul de stat pentru subvenționarea a 50% din diferența dintre prețul efectiv la care producătorii de energie termică ce alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire cumpără gaze din piață și prețul plafonat de 0,250 lei/kWh (250 lei/MWh).

De plafonarea prețului final de facturare la 1 leu/kWh la energie (din care cel mult 0,525 lei/kWh prețul energiei-marfă) și la 0,37 lei/kWh la gaze naturale (maxim 0,250 lei/kWh gazul-marfă) vor beneficia nu doar consumatorii casnici, ci și spitalele (publice și private), unitățile de învățământ (publice și private), creșele (publice și private), ONG-urile, furnizorii de servicii sociale publici și privați, precum și unitățile de cult, potrivit amendamentelor admise în comisiile de specialitate de la Camera Deputaților la proiectul Legii de aprobare a OUG de compensare a scumpirilor la curent și gaze, care va merge astăzi la votul final din plenul Camerei decizionale.

Prețul gazelor naturale achiziționate de către centralele care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire precum cel operat de Termoenergetica în Capitală va fi plafonat, iar diferența dintre plafon și cotațiile din piață va fi suportată de la bugetul de stat, potrivit unei propuneri de amendare a proiectului Legii de aprobare a OUG de compensare a scumpirilor la energie și gaze adoptat săptămâna trecută de Senat, a declarat la Parlament ministrul demis al Energiei, Virgil Popescu.

Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) critică, în comunicate de presă separate, dar coordonate, câteva dintre măsurile de ținere sub control a scumpirilor galopante la electricitate și gaze din ultima perioadă anunțate ca posibile atât de autoritățile de la București, cât și de cele europene.

Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după o vizită la centrala nucleară Cernavodă, că este de acord cu plafonarea prețurilor la energie în această iarnă, măsură despre care premierul Florin Cîțu a anunțat luni că este susținută de către PNL va putea fi luată de către un Guvern cu puteri depline.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat după ședința de Guvern în care a fost aprobată ordonanța de urgență de compensare parțială de la bugetul de stat a scumpirilor la curent electric și gaze naturale suportate la iarnă de consumatorii casnici pe facturi că sistemul românesc de compensare este compatibil cu îndrumările pregătite de Comisia Europeană pe această temă pentru întreaga Uniune și a fost apreciat și de omologii săi din alte state membre.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că, personal, nu este un "adept al plafonării prețului". "Dacă vorbim strict de plafonarea prețului, înseamnă un semnal în piață că nu se doresc investiții", arată el. Ministrul adaugă că este deschis totuși pentru discuții, pentru a fi găsită cea mai bună variantă.

Prețul gazelor a fost plafonat ultima dată în guvernarea PSD, prin celebra OUG nr. 114/2018.

Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei și fost președinte al ANRE, a declarat că actualul trend amplu descrescător al prețurilor de pe piețe angro românești și europene de gaze naturale și energie electrică, determinat de scăderea consumului pe fondul pandemiei COVID-19, ridică întrebarea în ce măsură menținerea unor prețuri reglementate la energie și gaze mai are vreo utilitate.

Prețurile gazelor pe piețele spot s-au prăbușit în ultimele zile, ajungând și la 41,5 lei/MWh, cu 26,6 lei sub prețul reglementat și doar cu 1,4 lei peste cotațiile de pe bursa austriacă CEGH (de 8,3 euro/MWh), ceea ce face cu atât mai bizară decizia guvernului liberalo-militar de a plafona prețurile la enegie, gaze și carburanți.

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a prezentat la finalul ședinței de Guvern principalele modificări care vor fi aduse OUG nr. 114/2018, între acestea fiind eliminarea plafonelor de prețuri la energie electrică și gaze și eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri impusă companiilor din energie. ”Prin proiectul de modificare a OUG 114, dorim să ajungem, în 2021, la o piață liberă, la o piață care să nu mai aibă distorsiuni”, a declarat Virgil Popescu, precizând că în ședința de Guvern a fost o primă lectură a proiectului de lege pe care Guvernul își va angaja răspunderea.

Plafonul de preț de 68 lei/MWh impus prin OUG nr. 114/2018 producătorilor interni de gaze naturale care își vând producția furnizorilor clienților casnici și CET-urilor care livrează căldură populației va fi eliminat în etape, până la 31 septembrie 2020, iar furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici prin obligarea celor mai eficienți producători să livreze la preț fix va fi dereglementată, tot în trepte, până la 31 decembrie 2020, potrivit celui mai recent acord între autoritățile de la București și Comisia Europeană, susțin surse din piață.

ExxonMobil a confirmat recent pentru Profit.ro că în prezent testează piața în vederea vânzării fie a subsidiarei din România, fie a participației de 50% pe care o deține în Neptun Deep, susținând că încă nu a fost identificat un cumpărător.

Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.

Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.

În urma adoptării OUG 114/ 2018, Executivul european a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru faptul că producătorii interni de gaze au fost obligați să aloce cu prioritate gazele din producția proprie către consumul casnic, al populației și al CET-urilor.

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) consideră “benefică și necesară” propunerea Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților privind abrogarea articolelor care plafonează prețul gazelor la producător și au introdus o nouă contribuție de 2% din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 și speră că același lucru se va întâmpla și în comisiile raportoare.

Comisia de Industrii a Camerei Deputaților a avizat abrogarea din celebra OUG nr. 114/2018 a articolelor prin care se plafonase prețul gazelor naturale de producție internă pentru populație și CET-uri la 68 lei/MWh, se reintroduseseră prețurile reglementate la energia electrică destinată consumatorilor casnici clienți ai furnizorilor de ultimă instanță și se majorase de la 0,2 la 2% taxa percepută de ANRE operatorilor din energie și gaze.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților se întrunește astăzi de la ora 12.30 pentru a aproba solicitarea Opoziției privind convocarea unei sesiuni extraordinare în perioada 26-30 august, în care să se abroge celebra OUG nr. 114/2018, care a modificat radical legislația în energie, telecom și banking.

Frank Hajdinjak pleacă de la șefia E.ON România după o perioadă de peste 10 ani în care a ocupat postul de CEO.

E.ON Gaz Furnizare, divizia de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici din sectorul reglementat a gigantului german omonim, a terminat anul trecut cu pierderi de peste 64 milioane lei. Rezultatul a fost generat de majorarea semnificativă a prețurilor de achiziție a gazelor, atât de la producătorii interni, cât și din import, necompensată integral în prețul final reglementat de furnizare către populație aprobat de ANRE, fapt care a determinat Guvernul să adopte, pe finalul anului, celebra și controversata OUG nr. 114/2018.