Comisia Europeană, prin Direcția Generală Competiție, a transmis ambasadorului României la Uniunea Europeană o scrisoare în care arată că noile modificări aduse în Parlamentul României cu privire la funcționarea Consiliului Concurenței, prin care actuala conducere va fi schimbată fără un alt motiv decât intrarea în vigoare a noii legi, ar încălca independența autorității de concurență, stabilită la nivel de directivă europeană. În acest context, Comisia Europeană arată că, în funcție de forma finală a noii legi, va analiza cu atenție posibilitatea declanșării procedurii de infringement împotriva României.
PSD și PNL au ajuns la un compromis cu privire la procedura de numire a membrilor conducerii Consiliul Concurenței, care în prezent sunt numiți prin decret prezidențial. Astfel, plenul Consiliului Concurenței este majorat de la 7 la 11 membri, numiți prin hotărâre a Parlamentului, dar 2 membri vor fi la propunerea președintelui României, 4 la propunerea Senatului, iar alți 5 la propunerea Camerei Deputaților, pentru un mandat ce va putea fi reînnoit o singură dată. Modificările au fost adoptate de deputați, iar după ce vor trece și de senatori și legea va fi promulgată, vor fi demarate procedurile pentru ”numirea membrilor Consiliului Concurenței”, actualii membrii putând fi propuși și numiți în oricare dintre funcții.
Comisia Juridică și Comisia de Industrii din Camera Deputaților au modificat un proiect de lege depus de PSD în 2017, prin care se reduce numărul de mandate pe care le poate deține președintele Consiliului Concurenței.
Valeriu Stoica, unul dintre ideologii PNL, retras însă din prim-planul politicii, a anunțat că a observat apariția unui compromis între PSD și PNL: cuplarea alegerilor parlamentare și locale din 2024. ”Dacă ar fi decalate, staful local al partidelor, după ce și-au atins obiectivele locale, nu se mai bate pentru obiectivele naționale, ceea ce nu e bine. Așa că, probabil le vor comasa”.
Parlamentarii PSD și PNL au decis astăzi în Comisia de buget a Camerei Deputaților să abroge modificările aduse la Senat Ordonanței 16 a Guvernului (OG16) în ceea ce privește impozitarea proprietății. După ce la Senat a fost adoptată propunerea Ministerului Finanțelor de a majora baza impozabilă cu 50%, ceea ce ar fi condus în cele mai multe cazuri la o creștere similară a impozitului pe proprietate, pentru proiectul ajuns acum la Camera Deputaților, decizională, deputații din comisia de buget-finanțe au votat abrogarea modificărilor de la Senat și intrarea în vigoare a actualelor prevederi din OG16, de impozitare la o valoare reală, dar abia de la 1 ianuarie 2025.
Parlamentarii PSD și PNL au pregătit la Camera Deputaților abrogarea modificărilor aduse la Senat ordonanței 16 a Guvernului (OG16) în ce privește impozitarea proprietății, potrivit documentelor analizate de Profit.ro. După ce la Senat a fost adoptată propunerea Ministerului Finanțelor de a majora baza impozabilă cu 50%, ceea ce ar fi condus în cele mai multe cazuri la o creștere similară a impozitului pe proprietate, pentru proiectul ajuns acum la Camera Deputaților, decizională, în comisia de buget-finanțe, deputații principalelor partide din coaliția de guvernare au propus abrogarea modificărilor de la Senat și intrarea în vigoare a actualelor prevederi din OG16, de impozitare la o valoare reală, dar abia de la 1 ianuarie 2025.
Impozitele colectate necuvenit de către autoritățile locale de la firme și populație vor trebui returnate de la bugetul de stat, nu de către autoritățile locale, în cazul în care contribuabilii obțin în instanță dreptul de a le fi returnați banii, prevede un proiect legislativ introdus de câteva zeci de parlamentari PNL, PSD și UDMR, partide care formează coaliția de guvernare. Măsura ar scapă primăriile fără să mai plătescă în astfel de cazuri, iar contribuabilii impozitați incorect și-ar primi banii, singurul pierzător fiind bugetul de stat.
Prin excepție de la prevederile de înghețare a angajărilor în sistemul bugetar, Parlamentul, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, va putea angaja personal pe posturi vacante sau temporar vacante, iar instituțiile și autoritățile publice vor putea angaja personal cu contract individual de muncă pe durată determinată, pe posturi în afara organigramei, pentru activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, a decis coaliția de guvernământ.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că PSD este partidul care a venit, în coaliție, cu „cele mai bune programe pentru IMM-uri și pentru capitalul românesc, cu cele mai bune soluții și scheme de ajutor”. „Nu știu acum dacă acel impozit unic mai reprezintă și progresul, dar sunt ferm convins că împreună vom găsit soluțiile cele mai bune”, a afirmat liderul PSD.
Pragurile pentru achizițiile publice directe pentru lucrări și pentru bunuri și servicii se dublează, potrivit unei propuneri legislative inițiate de PSD și PNL și aprobate de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților.
Pragurile pentru achizițiile publice directe pentru lucrări și pentru bunuri și servicii se dublează, potrivit unei propuneri legislative inițiate de PSD și PNL și aprobate de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților.
Reacție nervoasă a lui Marcel Ciolacu pe tema discuțiilor din Coaliție. Nemulțumit de contrele și mesajele liberalilor privind un refuz al modificării Codului Fiscal, liderul PSD spune că s-a săturat și dacă PNL are soluții mai bune să vină cu ele și le urează succes.
Senatorii PSD s-au gândit să introducă în Codul Muncii un nou tip de contract de muncă, intitulat ”contractul de zero ore”, prin care angajatorul nu este obligat să garanteze un număr minim de ore pe săptămână, iar angajatul poate să nu accepte munca în momentul în care i se cere.
Pragurile pentru achizițiile publice directe pentru lucrări și pentru bunuri și servicii se dublează, potrivit unei propuneri legislative aprobate de Senat.
Autoritățile administrației publice locale din mediul rural vor putea cuprinde în bugetul local sume destinate decontării cheltuielilor cu efectuarea navetei funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul de specialitate al primăriei, prevede un proiect legislativ al actualei puteri.
Florin Spătaru, Ministrul Economiei, a declarat, la PROFIT NEWS TV, că măsura propusă de coaliția PSD-PNL-UDMR, de a acorda vouchere în valoare de 50 de euro la fiecare două luni, până la finalul anului, persoanelor vulnerabile pentru achiziția alimentelor de bază, având în vedere scumpirile de la raft din ultimele luni, nu va duce la depășirea sărăciei, însă atât s-a putut oferi din bugetul de stat.
După ce în presă a apărut informația că PSD vrea să propună dublarea valori tichetului de masă, deputatul PNL Gigel Știrbu a dezvăluit că, de fapt, premierul Nicolae Ciucă urma să facă o astfel de propunere în coaliție, intenție pe care i-a dezvăluit-o într-o discuție privată.
Consilierii generali PNL și PSD au votat pentru modificarea organigramei și a regulamentului Centrului Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, fiind nevoie de un vot de două treimi. Astfel, s-a mărit numărul de posturi de conducere de la 6 la 8, iar cheltuielile salariale lunare au crescut de la 194.724 lei la 350.000 lei.
Exprimarea disprețului pentru simbolurile naționale și însemnele României - prin defăimare, chiar dacă sunt acuze care trimit la fapte adevărate, sau ofensă adusă acestora, în urma unui comportament jignitor sau insultător - va putea fi sancționată cu închisoare de până la 3 ani, conform unui proiect de lege în prag de a fi adoptat de Parlament. Proiectul ar reinstitui astfel o sancțiune prevăzută în Codul penal din 1968.
Coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR are luni o ședință în care toți miniștrii guvernului Ciucă vor veni în fața liderilor partidelor și vor da raportul legat de activitatea de până acum.
PNL a inițiat un proiect legislativ care propune modificarea Legea dialogului social în sensul introducerii interdicției pentru membrii organelor de conducere din sindicate și patronate de a deține calitatea de membru al unui partid politic pe durata mandatului în cadrul acelei organizații.
Liderii coaliției de guvernare, Marcel Ciolacu, Florin Cîțu și Kelemen Hunor, împreună cu premierul Nicolae Ciucă se întâlnesc într-o ședință a coaliției la Palatul Victoria. Ședința trebuia să aibă loc marți însă a fost amânată după ce PNL și PSD nu au ajuns la un acord în privința măsurilor care vor fi luate de Executiv în criza facturilor, pentru perioada de după 1 aprilie, când actualele măsuri de compensare și plafonare nu se vor mai aplica. Cele două formațiuni nu se înțeleg nici în privința măsurilor de reducere a majorărilor de prețuri la alimente și combustibili. Florin Cîțu a transmis că liberalii preferă o reducere a taxelor decât să se umble la prețuri.
Guvernul nu a discutat și și nu poate să-și asume răspunderea pe majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani, a declarat premierul Nicolae Ciucă, contrazicând astfel declarații în acest sens ale purtătorului de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe.
Președintele PNL, fostul premier Florin Cîțu, constată că proiectele introduse de PSD în programul de guvernare și-au găsit finanțarea, în timp ce pentru cele ale liberalilor "nu prea s-au găsit bani". "Am trecut în foarte scurt timp de la un mod în care antreprenorul era un erou în economie, la a face antreprenorul un infractor", susține Cîțu.
Președintele PNL București, Ciprian Ciucu, unul dintre liberalii care s-au opus alianței cu PSD, susține că nu dezavuează partidul din care face parte și că „în acest moment” nu este ”oportun” să apeleze la ceea ce numește „opțiunea exit”, el subliniind că plecarea sa din PNL ar însemna și renunțarea la politică. „Chiar dacă nu sunt confortabil în continuare cu această decizie, nu pot să-mi dezavuez partidul. Și, odată ce s-a luat decizia asta, nu am ce să fac, înghit în sec, merg mai departe cu ea. Dacă lucrurile denaturează până acolo unde să apară opțiunea exit, ceea ce nu-mi doresc, o să discutăm atunci”, a afirmat el.