Statul a cheltuit pentru salariile celor 1,25 milioane de angajați din sectorul public 99,6% din suma planificată în acest scop în primul trimestru, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În timp ce administrația locală a "reușit" să consume pe salarii 100% din banii prevăzuți în buget, în administrația centrală economiile au fost reduse, de circa 1% din fondurile alocate. Dintre instituțiile administrației centrale, doar SRI și STS au atins 100% cheltuieli salariale comparativ cu programul. Pentru primul trimestru, statul, cu 1,251 milioane angajați, a prevăzut 27,85 miliarde lei pentru salarii și a cheltuit 27,74 miliarde lei. Suma planificată pentru tot anul este de 109,5 miliarde lei.
România a trimis la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu promisiuni pe baza cărora speră să obțină fonduri consistente, de ordinul miliardelor de euro, de la Comisia Europeană. Promisiuni pentru pensii, restructurarea companiilor de stat, fiscalitate, taxarea mașinilor, energie, debirocratizare, impozitarea muncii. Promisiuni avansate însă pe fondul unei realități paralele: România a rămas și anul trecut statul membru al Uniunii Europene care alocă cea mai mare parte din venituri, aproape 37%, pe salariile angajaților din sistemul public, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Comisiei Europene.
Câștigurile salariale brute pe oră variază considerabil în rândul profesiilor din Uniunea Europeană, iar în 2018 cea mai bine plătită ocupație în toate statele membre UE a fost cea de manager, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Administratorul judiciar al producătorului de energie pe bază de cărbune Complexul Energetic Hunedoara (CEH), controlat integral de stat prin Ministerul Energiei și aflat în insolvență, a elaborat o procedură de atragere a unui investitor pentru Sucursala Electrocentrale Deva a Complexului, din care face parte termocentrala Mintia, cu putere instalată totală de 1.285 MW.
Sectorul HoReCa solicită Guvernului eliminarea taxelor pentru salariul minim brut în următorii 3-5 ani, ca măsură compensatorie pentru pierderile suferite de această industrie în timpul pandemiei, a declarat Daniel Mischie, președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), într-o conferință de presă.
Volkswagen a ajuns la un acord cu sindicatele pentru mărirea salariului, după ce în ultimele săptămâni mai multe proteste au fost derulate în uzine auto din Germania.
Guvernul ar putea lua curând măsura ștergerii a cel puțin o parte din datoriile bugetare ale producătorul de energie pe bază de cărbune Complexul Energetic Hunedoara (CEH), controlat integral de stat prin Ministerul Energiei și aflat în insolvență, contra preluării activelor energetice și miniere funcționale ale acestuia, după aproape 2 ani de la adoptarea unei ordonanțe de urgență "dedicate" explicit salvării Complexului prin această metodă.
Programatorii din România câștigă mai bine cu până la 25% comparativ cu specialiștii IT din statele vecine, însă decalajele față de salariile din Vest se mențin la un nivel ridicat, chiar și atunci când salariile sunt ajustate la costurile de trai, relevă date analizate de Profit.ro. TABELUL complet al salariilor.
Papa Francisc a emis un decret prin care a cerut micșorarea salariilor cardinalilor cu 10% și reducerea salariilor altor clerici, pentru a păstra toți angajații. Angajații de rang inferior nu vor fi afectați de aceste măsuri.
Salariile nominale în Germania au scăzut în 2020, pentru prima dată de când s-a început colectarea datelor, în 2007, a anunțat Oficiul federal de statistică (Destatis).
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, afirmă că există angajați din sistemul bugetar care au venituri nete de 50.000 de lei lunar, sporurile reprezintă până la 80% din venit, și anunță, în acest context, că aceste venituri vor scădea în urma implementării noii legi a salarizării unitare. Conform ministrului, cea mai mare pensie din sistemul public, bazată pe contributivitate, este de 39.000 de lei.
Vicepremierul Dan Barna a declarat că anul acesta va exista în Parlament o lege care va reglementa salarizarea din sectorul public și că, cel mai probabil, aceasta va fi aplicată de anul viitor. Barna este de părere că sporurile ar trebui incluse în salarii.
Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost promulgat de președintele Iohannis.
Comisia Europeană va prezenta măsuri pentru a impune mai multă transparență companiilor în ceea ce privește diferențele de remunerare dintre bărbați și femei, sub sancțiunea unei amenzi, potrivit unui document obținut de AFP.
Prim-ministrul Florin Cîțu a afirmat că în ultimii 4 ani veniturile în sectorul public s-au dublat, de la 53 miliarde lei în anul 2016 la 110 miliarde lei în prezent. Din această sumă, 27 miliarde lei se duc doar pe sporuri. Șeful Guvernului a adăugat că sporurile ar trebui să fie un fel de premiere pentru performanță, însă, din păcate, sporurile sunt date „doar pentru că apari la locul de muncă”.
Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost adoptat marți de Parlament în forma transmisă de Guvern, coaliția de guvernare neacceptând niciun amendament din partea opoziției.
Industria informației și comunicațiilor era în 2018 cel mai bine plătit sector în 12 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și al doilea cel mai bine plătit sector în alte patru țări, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Guvernul analizează în prezent ca variante de modificare legii salarizării în sistemul public fie reducerea veniturilor mari prin eliminarea unor sporuri, fie înghețarea cestor venituri și majorarea accelerată a celor mai mici, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan, într-o emisiune Prima TV, întrebată dacă salariile vor scădea în 2022 prin tăirea unor sporuri.
Comisiile parlamentare de buget-finanțe au întocmit, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, coaliția de guvernare neaceptând niciun amendament din partea opoziției. Parlamentul urmează ca, după dezbaterile generale de luni, să dea marți votul final asupra bugetului de stat.
Angajații de la cabinetele deputaților și senatorilor vor câștiga un salariu de bază de până în 7.700 lei, la care se pot adăuga sporuri nu doar de vechime, dar și pentru condiții de muncă pe care le primește personalul din administrația publică.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, a avizat favorabil darea în plată către Ministerul Energiei a activelor energetice funcționale de la Paroșeni ale producătorului de energie pe bază de cărbune controlat de stat Complexul Energetic Hunedoara (CEH) contra ștergerii datoriilor bugetare ale acestuia, iar săptămâna viitoare va fi decisă soarta termocentralei Mintia, care ar putea fi preluată de către autoritățile locale din județul Hunedoara, au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții administratorului judiciar al Complexului aflat în insolvență, Expert Insolvență SPRL.
Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.
Măsurile incluse de Guvern în bugetul de stat pe anul 2021 prevăd înghețarea salariilor, sporurilor, indemnizațiilor și primelor în sectorul public, neacordarea primei și a voucherelor de vacanță, precum și compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber. Companiile de stat cu pierderi nu vor primi subvenții de la buget decât în urma prezentării unor planuri de restructurare.
Directorii mari din Metrorex și unii șefi de serviciu câștigă în fiecare lună între 10.000 și 12.000 de lei net, iar cel mai mare salariu în mână din companie este de aproape 15.000 de lei, potrivit unui document cu toate cele aproape 6.000 de salarii din Metrorex obținut de HotNews.ro.
România e în situația foarte dificilă în care trebuie să ducă deficitul bugetar de la 10% din PIB la sub 3% în câțiva ani. Problema cea mai mare nu vine din efectele generate de pandemia COVID-19, ci din măsurile luate începând cu 2015, care au dus cheltuielile cu salariile de la stat, asistența socială și pensiile cât toate încasările din taxe și impozite, arată economistul șef al Raiffeisen Bank.