Rezultatele 1 - 25 din 99 pentru "scumpire gaze"

Guvernul a fost pus în situația să remarce că legislația în vigoare nu reglementează situațiile în care producătorii de gaze doresc să renunțe, din diverse motive, la exploatarea unor zăcăminte conectate la conducte ce alimentează sisteme de distribuție a gazelor către consumatori cu tot cu respectivele conducte, fapt care riscă să îi lase fără gaze pe acești clienți.

Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, unul dintre cei doi mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din țară, alături de E.ON, a terminat anul trecut cu un profit net consolidat de 428,7 milioane lei, în creștere cu 25% față de 2017, în principal ca urmare a scumpirii gazelor.

Un studiu comandat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propune adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori.

Este vorba de o companie care s-a aflat pe lista consumatorilor industriali finali beneficiari de gaze de producție internă la preț plafonat de 68 lei/MWh prin varianta inițială a OUG 114/2018. Între timp, însă, Guvernul a decis să nu mai aloce gaze ieftine decât pentru consumul populației.

Complexul Energetic Oltenia, producătorul de energie pe bază de cărbune controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu peste 77% din acțiuni, a lansat o licitație în piața de profil pentru a împrumuta ultimele certificate de emisii de gaze cu efect de seră de care are nevoie pentru a își îndeplini obligația prevăzută de legislația europeană și națională până la termenul limită din 30 aprilie, au declarat, pentru Profit.ro, surse din piață.

Doar unul din zece potențiali consumatori din satele izolate își permite costurile de racordare la rețeaua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autoritățile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale, a declarat, pentru Agerpres, CEO-ul Engie România, Eric Stab.

Numărul consumatorilor casnici de gaze naturale din România care au renunțat la regimul reglementat de furnizare și au ales piața liberă a crescut de 2,4 ori în 2018, de la circa 91.000 în decembrie 2017 la aproape 220.000 la finalul anului trecut, an care s-a încheiat cu adoptarea OUG nr. 114/2018, cea care a plafonat prețul angro de vânzare de la producători la furnizori al gazelor din producția internă destinate populației și CET-urilor ce alimentează sistemele centralizate de încălzire la 68 lei/MWh de la 1 mai 2019.

Romgaz are deja în derulare lucrările la o nouă centrală de 430 MW la Iernut și a anunțat anterior că vrea să construiască și o centrală nouă cu ciclu combinat cu putere instalată de 400-500 MW la Mintia, pentru care își propune să finalizeze studiul de fezabilitate până la sfârșitul lunii august a acestui an.

Comisia Europeană va discuta luna viitoare cu Guvernul despre măsurile luate de acesta în sectorul gazelor prin OUG 114 și prin recenta ordonanță de modificare a acesteia, inclusiv despre plafonarea prețului gazelor din producția internă, despre blocarea exportului acestora și despre procedurile de infringement care vizează România la Bruxelles, a declarat la București comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Canete, într-o conferință de presă susținută alături de ministrul român al Energiei, Anton Anton.

Textul publicat confirmă informațiile transmise anterior în exclusivitate de Profit.ro cu privire la amânarea cu o lună, până pe 1 mai, a măsurii de plafonare a prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh.

Guvernul modifică OUG nr. 114/2018 incluzând centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh.

Necesitatea ca doar unii consumatori casnici, cu venituri sub un anumit prag și definiți ca atare drept vulnerabili, să beneficieze de o formă sau alta de sprijin la plata facturilor la gaze, iar pentru ceilalți prețul să fie liberalizat, pare a fi un aspect asupra căruia atât producătorii, cât și furnizorii de gaze, sunt de acord.

Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, care a liberalizat în 2016 prin ordonanță de urgență prețul de vânzare a gazelor de la producătorii interni către furnizori, spre nemulțumirea celor din urmă, spune acum, din postura de director adjunct al unuia dintre cei mai mari furnizori de gaze din România, că, totuși, ordonanța de liberalizare din 2016 nu a fost o greșeală și, în plus, că era de așteptat ca recenta plafonare a prețului prin OUG 114 să ducă la declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.

Comisia Europeană atenționează România că sistemul prețurilor angro reglementate nou introduse pe piața gazelor este contrar cerințelor juridice ale UE și nu este adecvat pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creșterilor excesive de preț.

Administrația Prezidențială a lansat o licitație de achiziție de gaze naturale pentru asigurarea căldurii și a apei calde la Palatul Cotroceni pe o perioadă de doi ani, începând din vară și până la sfârșitul lunii mai a anului 2021, estimând că va avea nevoie de o cantitate totală cifrată între un minim de 9.410 MWh și un maxim de 13.280 MWh.

Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, liderul ALDE, și posibil candidat la președinție, și-a ținut promisiunile făcute public companiilor energetice, partidul său introducând ca amendament la OUG nr. 114/2018 eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri a companiilor, încasată de ANRE și majorată de 20 de ori la finalul anului trecut.

Biroul de Resurse Energetice al Departamentului de Stat de la Washington a lansat la București un program de asistență pentru autoritățile românești din sectorul de țiței și gaze, care a mai fost derulat în special în țări din Africa. Adjunctul Biroului a prezentat programul într-o întâlnire restrânsă cu presa, la care a salutat felul în care președinția românească a Consiliului UE a gestionat dosarul Nord Stream 2.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.

În plus, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.

Lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în proiectul offshore de producție de gaze Neptun Deep din apele teritoriale românești ale Mării Negre, la care este partener de concesiune cu americanii de la ExxonMobil, a declarat recent Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream.

Avalanșa de acte normative menite a descuraja producția și subvenționa consumul, adoptate anul trecut de guvern și Parlament, își face efectul mai rapid decât credeau guvernanții, înainte chiar de publicarea OUG 114. Astfel, importul de gaze naturale din Rusia din luna noiembrie 2018 s-a majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh. Prețul de import a crescut la rândul său cu 40%, arată ultimele date publicate de ANRE.

În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.

Astăzi, chiar la această oră, la sediul ANRE are loc o ședință cu companiile energetice la care se discută proiectele de legislație secundară ale ANRE referitoare la asigurarea furnizării de energie electrică pentru clienții casnici ai furnizorilor de ultimă instanță, în condiții reglementate. Deși inițial se anunțase că presa va avea acces la discuții, în cele din urmă s-a decis ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) afirmă că insinuările din ultimul discurs al liderului PSD Liviu Dragnea referitoare la creșteri nefondate de prețuri și la eludarea plății taxelor de către multinaționalele din România "contravin realității" și sunt "extrem de grave", iar Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) spune că eventuala introducere a unui impozit pe cifra de afaceri a companiilor energetice, sugerată de Dragnea, "ar avea efecte devastatoare" nu numai pentru sectorul energetic, ci și pentru întreaga economie românească.