Blocarea plăților internaționale pentru entități din Rusia, care urmare a restricțiilor Swift, dar și celelalte sancțiuni, crează probleme și pentru companile românești implicate în exporturi și importuri pe relația cu Rusia, probleme care intră și în atenția băncilor locale la care acestea au credite. Sergiu Manea, președintele executiv al BCR, spune că în cazul băncii sale impactul în portofoliul de credite nu depășește un procentaj de o cifră, însă situația actuală ridică îngrijorătorări mai mari în economie legate de afectarea lanțurilor de aprovizionare.
Grupul austriac Erste a decis să-i prelungească lui Sergiu Manea mandatul de președinte executiv și membru al Comitetului Executiv (CEO) al Băncii Comerciale Române până în 2026.
Ar trebui să petrecem mai puțin timp discutând despre cum ar putea fi schimbat Planul de Redresare și Reziliență a României și să trecem la execuția sa, apreciază Sergiu Manea, președintele executiv al BCR. PNRR este un suport extraordinar pentru transformarea economiei și, alături de noul cadru multianual de finanțare la nivelul Uniunii Europene și de noua politică agricolă, ar putea duce și la o creștere a creditării la ritmurile ridicate văzute în ultima perioadă, având în vedere că sectorului bancar îi revine un rol important în finanțarea proiectelor, arată Manea.
BCR a înregistrat un profit net de 690,8 milioane de lei (140,9 milioane de euro) în S1 2021, în creștere cu 38,5% față de 498,9 milioane de lei (103,6 milioane de euro) în S1 2020, atât datorită performantei operaționale îmbunătățite în principal pe fondul unui volum de business mai mare, cât și a alocării de costuri cu riscul mai reduse.
Președintele executiv al Băncii Comerciale Române se așteaptă ca programul IMM Invest să accelereze în următoarele două luni, în condițiile în care mai este nevoie de lămuriri tehnice cu autoritățile. Șeful a doua celei mai mari bănci din România spune că este nevoie de un plan al Guvernului care să ducă la închiderea deficitelor externe în domenii precum agricultura și industria (petro)chimică, dar și de unul pentru stabilizarea finanțelor publice.
Peste 100 de mii de companii aveau, la finele anului trecut, o finanțare bancară în derulare, iar numărul persoanelor fizice cu credite ipotecare sau imobiliare se apropia de jumătate de milion. Mare parte din populația țării nu are însă nici măcar un cont bancar deschis.
Bancherii sunt atenți la faptul că reglementările sectoriale le afectează negativ profitabilitatea și implicit atragerea de investitori. „Costul de conformare la reglementări este extrem de ridicat”, spune unul dintre aceștia.
Reglementările la nivelul UE fac băncile europene mai puțin competitive la nivel mondial, spune Sergiu Manea, CEO la BCR. Nu au nici pe departe dimensiunea și forța pentru a se bate cu marile conglomerate americane și asiatice. „Astăzi băncile sunt ocupate în Europa să se conformeze reglementărilor, să fie defensive și mai mici.”
Este nevoie de un nou standard de consultare între autoritățile de reglementare și sectorul privat, întrucât aspirațiile comune înspre norme mai bune pot fi atinse numai prin dialog, a declarat directorul general al BCR, Sergiu Manea, la conferința Profit.ro, alături de reputatul economist Nouriel Roubini și de cei mai mari șefi de bănci din România.
UiPath, primul unicorn românesc, devenit anul acesta și lider mondial în domeniul automatizări software, va lansa 12 produse noi deodată. O premieră în istoria companiei, care va fi anunțată în cadrul unui eveniment-gigant la Las Vegas, primul organizat la nivel global cu tematică dedicată utilizatorilor tehnologiei RPA.
Lucian Anghel, președintele Bursei de Valori București reînnoiește propunerea unui „Pact pentru prosperitate” între conducerea politică și mediul privat, avertizând că în economie se întâmplă lucruri îngrijorătoare, semnalate chiar de picajul bursier de la cumpăna dintre ani.
Bancherii pregătesc tăieri de cheltuieli după introducerea noii taxe pe active. Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că a oprit deja renovarea a peste 200 de agenții, ar putea amâna etapa a doua din programul de digitalizare și reduce programele de training pentru angajați, precum și alte parteneriate. Sergiu Manea, președintele BCR, ia în considerare punerea în așteptare a unor investiții și a început să analizeze ce poate raționaliza la cheltuieli. Soluții de reducere a cheltuielilor și a investițiilor caută și CEC Bank, banca deținută de același stat care a introdus taxa.
Începerea unei relații cu o bancă, prin deschiderea primului cont, nu se poate realiza în prezent în România decât făcând cel puțin un drum la o agenție, cu actul de identitate, pentru semnarea primului contract. După acest demers, ce implică obligatoriu “hârtie” și prezență fizică la ghișeu, băncile își “digitalizează” într-o măsură mai mica sau mai mare, prin platformele de internet banking, interacțiunea cu clienții deja existenți, câteva acordându-le apoi acestora exclusive online și credite de consum.
Șefii asociațiilor și patronatelor bancare cred că ideea de plafonare a dobânzilor la credite este greșită, aducând mai multe consecințe rele decât beneficii pentru consumatori. Dacă, însă, legiuitorul nu renunță la o astfel de soluție, o variantă endogenă de plafonare (multiplu pentru DAE medie a pieței) ar fi mai puțin nocivă, în opinia lor, decât varianta exogenă (multiplu al dobânzii de referință, stabilit de BNR) prevăzută în proiectul aprobat de Senat, care va intra mâine în dezbaterea comisiilor din Camera deputaților.
Volatilitatea cursului de schimb din acesată perioadă este, de fapt, doar zgomot, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR, cea mai mare bancă din țară. În opinia sa, împărtășită și de președintele Asociației Române a Băncilor, Sergiu Oprescu, un impact în sensul contractării creditării poate avea creșterea ratei dobânzii, evoluție care nici ea nu este, în sine, surprinzătoare.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, crede că în prezent e necesar să fie impuse programe obligatorii de pregătire pentru angajații din bănci, deoarece calitatea resursei umane poate afecta reputația și credibilitatea instituțiilor de credit sau poate crea chiar risc sistemic dacă problemele cu angajații sunt generalizate.
Infrastructura este esențială pentru creșterea sustenabilă a economiei, iar în cadrul acesteia infrastructura de transport are un rol major, alături de alte componente, cum ar fi infrastructura tehnologică, energetică, de sănătate sau de învățământ. Dacă pe termen mediu România ar putea rezolva o bună parte din problema infrastructurii, pe termen scurt ar trebui să se concentreze pe remedierea "petelor gri" din rețeaua de transport, unde, cu investiții minime, ar obține câștiguri foarte mari, a afirmat Sergiu Manea, președinte Consiliul Patronatelor Bancare și CEO BCR, la Profit Growth Forum, organizat cu sprijinul BNR.
După o perioadă dură de curățire a bilanțului, Sergiu Manea, președintele executiv BCR, spune pentru Profit.ro că vrea să reconstruiască pe baze noi relația cu clienții, dar și misiunea băncii în societate. Ultimii doi ani s-au încheiat pe profit, susținut și de vânzările de portofolii neperformante, dar acestea au limitat creșterile raportate de bancă pentru creditele nete, într-o perioadă în care concurenți cu moșteniri mai puțin împovărătoare au reușit și avansuri cu două cifre procentuale. Modelul creșterii în viitor nu mai poate urma, însă, aceeași rețetă.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizația patronala a sectorului bancar românesc, a decis numirea lui Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române, ca Președinte al Consiliului Director al CPBR.
Un nou “dușman de clasă” bântuie preocupările și acțiunile sindicale din domeniul financiar: robotul. Digitalizarea serviciilor bancare, accelerată pentru adaptarea la nevoile clienților actuali, a făcut și va continua să facă victime în rândul angajaților cu specializări tradiționale. Un context în care mișcările sindicale din domeniu se simt sub presiune și sunt dispuse să accepte doar cu nuanțe și până la un punct că conceptul schumpeterian de “distrugere creatoare” poate fi la fel de valabil acum ca în timpul revoluției industriale din urmă cu două secole, aducând nu doar suferință, ci și noi oportunități creatoare de valoare.
Secretul bancar a fost aproape complet eliminat, măsuri noi aflate în pregătire urmând să-i anihileze și ultimele zbateri. Și în România, băncile trebuie să transmită Fiscului tot mai multe informații, despre toate sumele depuse și mișcate în conturi de clienți.
Îmbunătățirea educației financiare este cel mai critic aspect care trebuie rezolvat pentru a restabili încrederea știrbită în sistemul financiar-bancar și a permite, astfel, o dezvoltare pe baze sănătoase a economiei, susțin bancherii români, la “Summer Banking Academy”, eveniment organizat de Institutul Bancar Român (IBR). O misiune pentru care responsabilitatea e difuz împărțită între numeroase entități, pașii concreți de urmat rămân incerți și care se anunță pe atât de dificilă, pe cât de adânci și complicate sunt problemele de încredere care ar trebui rezolvate prin educație.
Președintele executiv al Băncii Comerciale Române amintește că piața locală a creditului ipotecar are o istorie de numai 13 ani, fiind încă într-o perioadă de căutare.
Reglementarea la nivel european va crește cu siguranță cerința de capital a băncilor, spune directorul celei mai mari bănci locale. În România, problema capitalului este complicată și mai mult de legea dării în plată, în condițiile în care autoritățile de la Frankfurt vor solicita explicații acționarilor băncilor locale în privința modului de provizionare a creditelor.
BCR s-a săturat de procese cu clienții. Deși, ca să le restituie și toate sumele încasate fără temei în trecut, poate aștepta o nouă acțiune în instanță a clienților care au câștigat un proces pentru eliminarea clauzelor abuzive din contracte, banca le va acoperi diferențele plătite în plus față de noile dobânzi, după ce acestea sunt acceptate la negociere, a declarat, astăzi, Dana Demetrian, vicepreședinte BCR. Oferta de reducere a ratelor a fost făcută, voluntar, și clienților care au pierdut un proces similar.