Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a declarat vineri, la TVR Info, despre anunțul OMV că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, că este o declarație făcută pe baza unor rezultate preliminare, și numai după ce se va ajunge la rezultate finale, vom vedea dacă OMV va plăti sau nu.
Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuș, a avertizat grupul austriac OMV că va fi verificat „la sânge” și, dacă refuză să plătească taxa de solidaritate, ANAF va veni cu o impunere.
OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din România, controlat de grupul austriac omonim, a anunțat joi că se așteaptă să nu datoreze noua ″contribuție de solidaritate″ de 60% impusă de Guvern prin ordonanță de urgență la finalul anului trecut, în aplicarea unui Regulament UE adoptat în toamna lui 2022, întrucât mai puțin de 75% din cifra sa de afaceri anuală provine din activitățile vizate de noua suprataxă, respectiv extracția țițeiului și a gazelor naturale, precum și fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului și a celor de cocserie.
Cel mai important producător de hidrocarburi din România, OMV Petrom, susține că potrivit Regulamentului european, transpus în legislația autohtonă, prin care a fost introdusă contribuția de 60% din profitul contabil, nu este obligat să achite această taxă.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.
Grupul portughez EDP Renewables, al patrulea cel mai mare producător de energie regenerabilă din lume și unul dintre cei mai importanți investitori în energie eoliană din România, care a investit 750 milioane euro până acum în România în proiecte cu o capacitate totală instalată de peste 500 MW și a anunțat anterior că este pregătit să investească într-o producție suplimentară de până la 1.000 de MW pe piața locală, a decis acum să atace în justiție noua taxă introdusă în eneregie de România și Polonia.
Gigantul petrolier american ExxonMobil a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene la Curtea Generală a UE din Luxemburg contestând adoptarea de către acesta în octombrie a Regulamentului european ce obligă statelor membre să le impună producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de minimum 33% pe profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, supraimpozitare proaspăt adoptată și de România, printr-o ordonanță de urgență aprobată chiar miercuri.
Noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol și gaze pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a Romaniei, se arată într-un comunicat al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).
Cea mai importantă companie de petrol și gaze autohtonă, OMV Petrom, este, așa cum era de așteptat, principala victimă a deciziei guvernului de a aplica o contribuție de solidaritate de 60% profitului impozabil, procent dublu față de cel minim prevăzut în regulamentul Uniunii Europene, de 33%.
Acțiunile OMV Petrom și Romgaz scad pe Bursa București cu circa 4%, într-un context în care Guvernul se pregătește să aplice Regulamentul recent adoptat la nivelul UE privind o intervenție de urgență în prețurile ridicate la energie, inclusiv cu taxa de solidaritate.
Statul român le-a impus producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de 60% din profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, potrivit unei ordonanțe de urgență elaborate în conformitate cu un Regulament UE adoptat în octombrie, această rată de impunere fiind aproape dublă față de cea minimă prevăzută de Regulament, de 33%, și a treia cea mai mare dintre țările care au anunțat astfel de contribuții.
Regulamentul recent adoptat la nivelul UE, din luna octombrie, privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie urmează să fie preluat în perioada imediată și de România, proiectul de ordonanță de urgență privind aplicarea Regulamentului fiind deja redactat de către Guvern.
După cum a relatat Profit.ro, proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit.
Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, va fi aplicată nu doar entităților cu care producătorii de energie electrică din România încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, ci și partenerilor acestor entități, cu care acestea încheie la rândul lor contracte de hedging, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Producătorilor de energie regenerabilă li se vor deduce integral cheltuielile cu energia pe care trebuie să o achiziționeze din piețe pentru a-și onora contractele de livrare, atunci când nu bate vântul sau nu e soare, precum și cele cu dezechilibrele, la stabilirea bazei de impunere a supraimpozitării ce vizează veniturile din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, potrivit comisiilor Senatului.
România a solicitat joi la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului UE pe energie, introducerea unui plafon de preț pentru toate tranzacțiile cu gaze naturale din Uniune și a criticat proiectul de Regulament privind măsurile de întrajutorare între statele membre în caz de criză a gazelor elaborat de Comisia Europeană, transmițând că trebuie sprijinită și Republica Moldova, aflată într-o situație energetică dramatică.
Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, ar putea fi aplicată și entităților cu care producătorii de energie electrică încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus miercuri la vot în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
Președintele Iohannis se întâlnește luni cu o delegație OMV Petrom, condusă chiar de către directoul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern, în contextul actualei crize energetice, dar și al dezbaterii politice privind aderarea României la Schengen. Conducerea OMV Petrom a reclamat că introducerea “taxei de solidaritate”, cât și ”conformarea voluntară” la reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților au avut un impact negativ asupra rezultatelor companiei. Deși este de așteptat ca o astfel de întrevedere să fi fost programată cu mult timp înainte, ea are loc după ce Austria s-a alăturat Olandei și a anunțat că nu va fi de acord cu extinderea Spațiului Schengen, iar parlamentari români din coaliția de guvernământ amenință cu legi împotriva companiilor olandeze și austriece.
Președintele Iohannis se întâlnește luni cu o delegație OMV Petrom, condusă chiar de către directoul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern, în contextul actualei crize energetice, dar și al dezbaterii politice privind aderarea României la Schengen. Conducerea OMV Petrom a reclamat că introducerea “taxei de solidaritate”, cât și ”conformarea voluntară” la reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților au avut un impact negativ asupra rezultatelor companiei. Deși este de așteptat ca o astfel de întrevedere să fi fost programată cu mult timp înainte, ea are loc după ce Austria s-a alăturat Olandei și a anunțat că nu va fi de acord cu extinderea Spațiului Schengen, iar parlamentari români din coaliția de guvernământ amenință cu legi împotriva companiilor olandeze și austriece.
După pandemie și după războiul din Ucraina, atât Guvernul, cât și mediul de afaceri local și-au dat seama că formula actuală de colectare a taxelor și impozitelor nu este optimă, afirmă, la PROFIT NEWS TV, Alex Milcev, Head of Tax and Law EY România. Astfel că, statul va trebui să ajungă la un procent de colectare a taxelor și impozitelor mai mare de 27-28% din PIB, cât este în prezent.
Introducerea de la 1 septembrie a “taxei de solidaritate” în România a avut într-o singură lună un impact negativ asupra rezultatelor OMV de 120 milioane de euro pe segmentul rafinare și marketing și de 110 milioane de euro pe cel de explorare și producție, a anunțat Alfred Stern, șeful principalului acționar al companiei, grupul austriac OMV. Totodată, conformarea voluntară a OMV Petrom în ceea ce privește reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților, prelungită până la finalul anului, a afectat negativ rezultatele companiei românești, potrivit CEO-ului Christina Verchere, cu 50 de milioane de euro în trimestrul al treilea.
După cum a relatat Profit.ro, cele mai multe dintre statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit să încheie acorduri bilaterale interguvernamentale între ele privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației, IMM-urilor și serviciilor publice și sociale dintr-o alta, astfel încât Comisia Europeană a pregătit un proiect de reguli obligatorii de solidaritate care se vor aplica în astfel de situații de criză.
Luna trecută, Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, s-a plâns că cei mai mulți dintre vecinii săi nu vor să încheie înțelegeri bilaterale de solidaritate, în principal pentru că nu vor să fie nevoiți să plătească compensații din bugetele lor naționale de stat către furnizorii care, în cazul semnării de acorduri de întrajutorare, vor fi obligați să redirecționeze către Germania cantități de gaze destinate contractual altor clienți, în situații de criză.
Diferența dintre prețul spot al gazului de pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, și cel de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a prăbușit, de la aproape 90 de euro/MWh la 5 euro/MWh într-o singură lună. În timp ce prețul de pe bursa austriacă a scăzut, cel de pe cea internă s-a majorat, iar importurile de gaze ale României s-au înjumătățit. Foarte probabil acestea sunt efecte ale nou adoptatei ordonanțe de urgență de modificare a legislației de temperare a prețurilor, intrată în vigoare de la 1 septembrie.
Contribuția de solidaritate a producătorilor de energie electrică va consta în esență, ca și până acum, din virarea la bugetul de stat a veniturilor suplimentare ale acestora rezultate din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, însă cu câteva detalii în plus importante.