Acordul dintre Guvern și compania de stat Nuclearelectrica, ce stipulează că statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP), se angajează să garanteze în proporție de 100% creditele care urmează să fie contractate de la finanțatori internaționali pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, va fi aprobat prin lege de către Parlament, nu prin hotărâre de Guvern, așa cum se intenționa inițial, în urmă cu circa 3 luni, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Ministerul Finanțelor va deține în continuare funcția de reglementare împreună cu calitatea de autoritate publică tutelară pentru întreprinderile publice din subordine, dar funcția de coordonare a întreprinderilor publice va fi realizată de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Noua instituție va funcționa în subordinea directă a Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, urmând să se implice în procedura de selecție pentru numirea administratorilor de întreprinderi publice de la nivel central, inclusiv prin stabilirea unor indicatoril de performanță, anexă la contractul de mandat, prin care să se asigure că o companie de stat are profit. Guvernul se angajează să nu mai prelungească nelimitat mandatele provizorii pentru membrii consiliului de administrație ai unei companii de stat, să nu mai acorde indemnizații variabile pentru membrii neexecutivi și să limiteze indemnizația variabile pentru membrii executivi.
Producătorii agricoli de legume-fructe și cartofi vor putea beneficia, timp de 3 ani, de o schemă de ajutor de stat pentru subvenționarea a 20% din valoarea producției comercializate. Granturile acordate vor fi în limită anuală de 100.000 euro în cazul persoanele fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale, respectiv de 300.000 euro în cazul cooperativelor și grupurilor/organizațiilor de producători.
Aproape 3.000 de ordine s-au strâns în sistemul bursei pentru obligațiunile guvernamentale puse în vânzare în cadrul programului Fildelis.
Statul ar urma să cheltuiască pentru plata de dobânzi suma de 27,78 miliarde de lei anul următor, în scădere cu doar 196 milioane de lei față de 27,97 miliarde lei, cât estimează pentru anul acesta. Costul cu dobânzile din 2022 a fost unul record, atât ca sumă, cât și ca pondere în PIB, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate. Trebuie menționat însă, că majorarea puternică a PIB nominal, la 1.552 miliarde lei estimat pentru anul următor, va ajuta Guvernul, ponderea datoriei în PIB urmând să coboare de la 2% în 2022 la aproape 1,8% în 2023.
Cele mai importante bănci cu capital austriac din România au solicitat statului să fie amnistiate de la plata dobânzilor penalizatorii pentru sumele rezultate în urma unei decizii a Curții de Conturi privind subvenționarea sistemului de economisire-creditare. Guvernul a refuzat să anuleze dobânzile, care totalizează circa 62 de milioane de euro, astfel că cele două bănci pentru locuințe din cadrul grupurilor BCR și Raiffeisen se vor judeca din nou cu statul, după alte litigii mai vechi.
Instituțiile statului vor avea, din nou, liber să facă angajări de anul următor, urmând ca o înghețare a angajărilor în sistemul public introdusă pentru a doua parte a acestui an (iulie-decembrie) să nu fie prelungită și în anul următor, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. Angajările vor putea fi făcute în limita cheltuielilor de personal aprobate pentru instituția respectivă. Guvernul ar putea decide o blocare a angajărilor la stat abia în a doua jumătate a anului următor, dacă evoluția economiei și cea a finanțelor statului necesită o astfel de măsură.
Acordul dintre Guvern și compania de stat Nuclearelectrica, ce stipulează că statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP), se angajează să garanteze în proporție de 100% creditele care urmează să fie contractate de la finanțatori internaționali pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, va fi aprobat prin lege de către Parlament, nu prin hotărâre de Guvern, așa cum se intenționa inițial, în urmă cu circa 3 luni, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
În condițiile în care interesul pentru titlurile de stat a frânat puternic în toamnă când plasamentele au fost la jumătate față de cele din primăvară și la ultimul exercițiu în programul Fildelis din acest an prima zi a fost marcată de ezitare.
Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 1,5 miliarde de lei din piața internă, la randamente în scădere față de săptămâna trecută și mai ales față de începutul lui noiembrie. Este pentru prima oară din septembrie când statul împrumută lei la dobânzi de sub 8% pe an.
Guvernul a împrumutat o sumă record, de 12,34 miliarde de lei, de la bănci și investitori în luna noiembrie, în contextul în care dobânzile s-au mai liniștit și au coborât spre 8% pe an. În octombrie, dobânzile titlurilor de stat au ajuns până la 9,68%, cel mai ridicat nivel de după decembrie 2009. Totalul împrumuturilor din vânzarea de titluri de stat, către investitori și populație, ajunge astfel la 114,3 miliarde de lei pentru primele 11 luni ale anului, potrivit calculelor Profit.ro. Dacă la această sumă adăugăm și finanțările de 5,94 miliarde de lei luate (până la final de august) de la instituții financiare internaționale, împrumuturile statului urcă la 120,2 miliarde de lei, iar cu cele 2,74 miliarde de euro (13,46 miliarde lei) intrate din componenta de împrumut a PNRR, totalul sumelor contractate de către Guvern ajunge la 133,7 miliarde de lei.
Deși s-a dorit ca titlurile de stat să acopere rata inflației și ofertele băncilor, ei bine, în decembrie lucrurile nu stau deloc așa dacă ne uităm pe oferta Ministerului Finanțelor, mai exact la programele Fidelis și Tezaur, notează Hotnews.ro.
Inițiativa a venit după ce, ca urmare a scumpirii galopante a energiei electrice pe piețele angro, CE Oltenia, la care Ministerul Energiei deține peste 77% din acțiuni, a ajuns să se aștepte la un profit net de nu mai puțin de 3,3 miliarde lei pentru anul acesta, după ce în 2021 a consemnat pierderi în cuantum de peste 1,6 miliarde lei.
Guvernul vrea să modifice Legea offshore pentru a putea folosi sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali.
Ministerul Finanțelor a emis titluri de stat de 743,5 milioane de euro, aproximativ 3,66 miliarde de lei echivalent, în piața internă, la dobânzi duble față de primăvara acestui an. În august 2021 lua un împrumut similar la dobânzi negative.
În timp ce țările din UE suferă, Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina, prin vânzarea gazului la prețuri astronomice, vânzări de arme și politici care distorsionează concurența, ceea ce amenință unitatea occidentală în fața războiului pornit de președintele rus Vladimir Putin, afirmă oficiali europeni citați de publicația Politico, preluată de Agerpres.
Cheltuielile statului cu dobânzile sunt planificate pentru anul acesta la 27,97 miliarde de lei după suplimentarea de la recenta rectificare bugetară, potrivit datelor obținute de Profit.ro. Suma este una record, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate.
Randamentele la titlurile de stat în lei au scăzut cu peste 1 punct procentual în ultimele două săptămâni, atingând pragul de 8%. Performanța este în nota regiunii, unde Ungaria s-a bucurat de cea mai mare scădere a dobânzilor, care au revenit temporar sub cele ale României.
Sistemul electronic eFactură, de emitere a facturilor prin intermediul serverelor ANAF, urmează să devină obligatoriu pentru toate tranzacțiile în relația dintre companii, business to business (B2B), cel mai probabil din prima parte a anului 2024, a declarat la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Chitu, confirmând astfel informațiile prezentate anterior de Profit.ro. În urma discuțiilor cu Comisia Europeană se va renunța la introducerea etapizată a obligativității sistemului, pentru a ține cont de firmele mici, așa cum intenționa Ministerul Finanțelor în prima parte a acestui an, iar eFactura va deveni din 2024 obligatorie pentru toate tranzacțiile dintre companii.
Scăderea prețurilor caselor din Suedia s-a accelerat în octombrie, țară nordică fiind afectată de cea mai severă criză imobiliară din ultimele trei decenii. Prețul locuințelor a scăzut cu aproximativ 14% față de vârful înregistrat la începutul acestui an. Este a șaptea luna de scădere consecutivă a prețurilor.
Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat de 200 milioane de euro (985 milioane lei) pentru sprijinirea procesatorilor de produse agricole din România, în contextul războiului din Ucraina.
Comisia Europeană a aprobat, joi, o schemă de ajutoare în valoare de aproximativ 500 de milioane euro (2,5 miliarde lei) notificată de România pentru sprijinirea întreprinderilor în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, organul fiscal va datora contribuabiluiui penalități și majorări de întârziere din ziua imediat următoare expirării termenelor legale de restituire, prevede un proiect legislativ inițiat de PSD. De asemenea, proiectul prevede măsuri pentru scurtarea duratei de ridicare a popririi asupra sumelor indisponibilizate, dar și pentru evitarea blocării nejustificate a conturilor contribuabililor.
Fabrica de zahăr Luduș ar putea fi încadrată în categoria firmelor în dificultate și ar putea beneficia astfel de ajutor de stat pentru salvare și/sau restructurare din partea Guvernului, care analizează acordarea ajutorului. Acordarea ajutorului trebuie să fie condiționată de punerea în aplicare a planului de restructurare, care trebuie aprobat de Comisia Europeană, cât și de o contribuție de circa 50% la costurile de restructurare din resursele proprii ale ale acționarilor sau ale creditorilor fabricii.
Pe lângă salarii, Ioan Simion, proprietarul spitalului SanConfind din Câmpina, inaugurat în urmă cu 7 ani, consideră că pentru a menține personalul medical motivat și fericit este nevoie să li se ofere și o infrastructură spitalicească adecvată și un mediu de lucru profesionist.