Atenționare pentru rectificare: Sunt premise pentru deficit de 6,25%. Deficitul redus la 9 luni trebuie judecat și din perspectiva unor eventuale întârzieri la plată, dar trebuie abordare echilibrată când se vorbește de zeci de miliarde lei omise - Consiliul Fiscal

Deficitul mai redus la nouă luni trebuie judecat și din perspectiva acestor eventuale întârzieri la plată, dar este necesară o abordare echilibrată când se vorbește despre zeci de miliarde de lei, care ar fi omise în calculele privind execuția bugetară, având în vedere și monitorizarea atentă a Comisiei Europene și agențiilor de rating, arată Consiliul Fiscal.

În contextul instalării guvernului Luca Niculescu, în locul guvernului interimar condus de Ilie Bolojan, PSD, partid care a intrat la guvernare, a acuzat guvernarea Bolojan că ar fi lăsat plăți restante și alte obligații neincluse în execuția bugetară, care ar pune asupra bugetului o presiune de câteva zeci de miliarde de lei pe final de an.

"Sume vehiculate în dezbaterea publică și ce pot fi numite generic „întârzieri de plată” pot intra în câteva categorii: eventuale întârzieri în achitarea unor facturi din ceea ce era prevăzut în buget pentru programul Anghel Saligny (deci, nu proiecte care nu au avut prevăzută finanțare prin buget); eventuale rambursări la plata TVA; nevoi ale unor ministere ce au survenit în execuția bugetară, dat fiind că bugetul nu poate prevedea totul (aici intervine chiar rolul unei rectificări de a reamenaja execuția bugetară pentru a acoperi urgențe în unele domenii, precum sănătatea); obligații ce apar în mod intempestiv și care apasă bugetul public (cum este suma câștigată de magistrați în instanță); și, nu în cele din urmă, caracteristica anului 2026, care a suprapus realizarea unor proiecte din PNRR în acest an, ceea ce a pus presiune pe bugetul public pentru a se asigura cofinanțări și, mai ales, prezintă un decalaj mare privind rambursarea banilor din partea Comisiei Europene", arată Consiliul Fiscal.

CITEȘTE ȘI LISTA ministere care primesc și pierd bani. Ministrul Finanțelor, pentru Profit.ro: Deficitul bugetar crește cu 3,5 miliarde lei, dar ținta ca pondere în PIB rămâne la 6,2%

Rectificarea bugetară din acest an are loc cu întârziere, din cauza unei crize politice majore. Această criză a creat multă incertitudine și a afectat în mod inerent evoluția economiei, dincolo de impactul contracționist al corecției bugetare. Aversiunea față de risc a fost alimentată de criza politică, ce probabil explică parțial și diminuarea investițiilor străine directe în economie.

Raportul integral al Consiliului Fiscal este disponibil aici

Sinteza raportului Consiliului Fiscal

• Mediul internațional foarte ostil (războaie îndelungate, o nouă creștere a prețurilor la energie și materii prime, ce sunt denominate în dolari SUA, o înăsprire a politicilor monetare ale FED și BCE, care reverberează pe piețele financiare internaționale, etc.) a lovit în plus economia autohtonă.
• Rectificarea era prima urgență a noului guvern și va elimina din întârzieri la plata unor facturi.
• Se impunea adoptarea unei rectificări bugetare care să actualizeze nivelurile proiectate ale veniturilor și cheltuielilor în raport cu execuția bugetară curentă și cu dinamica macroeconomică. Totodată, rectificarea bugetară urmărește și asigurarea fondurilor pentru desfășurarea normală a activității unor ordonatori principali de credite până la finele anului, pentru asigurarea continuității în acordarea medicamentelor, materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical, pentru alte programe și facilități acordate elevilor și persoanelor cu handicap grav și pentru achitarea plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale.
• Deficitul cash anunțat de MF la 9 luni, de 3,8% din PIB, este mult inferior față de cifra consemnată în anul trecut pentru aceeași perioadă (5,35%). Acest deficit este de judecat și în raport cu eventuale întârzieri de plăți.
• Sume vehiculate în dezbaterea publică și ce pot fi numite generic „întârzieri de plată” pot intra în câteva categorii: eventuale întârzieri în achitarea unor facturi din ceea ce era prevăzut în buget pentru programul Anghel Saligny (deci, nu proiecte care nu au avut prevăzută finanțare prin buget); eventuale rambursări la plata TVA; nevoi ale unor ministere ce au survenit în execuția bugetară, dat fiind că bugetul nu poate prevedea totul (aici intervine chiar rolul unei rectificări de a reamenaja execuția bugetară pentru a acoperi urgențe în unele domenii, precum sănătatea); obligații ce apar în mod intempestiv și care apasă bugetul public (cum este suma câștigată de magistrați în instanță); și, nu în cele din urmă, caracteristica anului 2026, care a suprapus realizarea unor proiecte din PNRR în acest an, ceea ce a pus presiune pe bugetul public pentru a se asigura cofinanțări și, mai ales, prezintă un decalaj mare privind rambursarea banilor din partea Comisiei Europene.
• Criza politică a îngreunat emiterea de obligațiuni ale României, ceea ce a creat dificultăți în a se asigura fluxuri de lichidități; și acest fapt trebuie să fie considerat.
• Este necesară o abordare echilibrată când se vorbește despre zeci de miliarde de lei, care ar fi omise în calculele privind execuția bugetară.
• Nu trebuie subestimat că execuția bugetară din România este urmărită cu atenție de către CE și agențiile de rating, că nimeni nu își permite să jongleze cu cifre. România are încă de trecut un test de credibilitate în 2026, pentru a evita depunctarea ratingului suveran. Iar discuții publice exacerbate nu ajută!

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Dispare taxa românească de 5 euro pe colete din afara UE. De la 1 noiembrie va fi o nouă taxă europeană, de 2 euro pe colete, care se alătură unei alte taxe UE pe colete, de 3 euro

• Ajustarea deficitului bugetar în 2025 și 2026 a permis României să evite o retrogradare a riscului suveran de către principalele agenții de rating. Dar, dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje, retrogradarea riscului suveran devine iminentă. Cotațiile împrumuturilor suverane ale României exprimă percepția pe care piețele o au privind economia noastră, perspectiva consolidării fiscale, situația politică.
• Instalarea unui guvern cu „puteri depline” era absolut necesară, în timp ce recurgerea la alegeri anticipate, cum reclamau diverse voci, ar fi invitat depunctarea riscului suveran al României prin prelungirea crizei politice și amplificarea incertitudinilor.
• Asigurarea necesarului de finanțare a deficitului și refinanțării datoriei publice a fost considerabil îngreunată de criza politică.
• Cea mai mare sursă de risc pentru execuția bugetară din acest an este absorbția fondurilor europene, rambursarea sumelor de care poate beneficia România și care sunt prinse în proiecția de buget. 
• Alte riscuri pentru execuția bugetară sunt reprezentate de posibile alte șocuri externe și presiuni pe buget ce decurg din diverse obligații ale statului, mai vechi sau de dată recentă, cum sunt obligațiile față de magistrați. Acestea din urmă, ca și alte obligații, pot fi eșalonate pentru a atenua impactul pe buget. 
• Lupta fermă contra evaziunii fiscale și optimizărilor fiscale este esențială pentru creșterea veniturilor fiscale, pentru continuarea corecției fiscal-bugetare. Pot fi ajustate și cheltuieli bugetare în acest scop.
• Precum în proiecțiile anterioare, o evoluție mai defavorabilă a PIB este posibilă, însă ea este compensată, în cazul proiecției CNSP, de prognoze privind deflatorul PIB prudente, ceea ce întărește realismul și, implicit, probabilitatea de materializare a prognozei de PIB nominal.
• Este de remarcat că dinamica economiei naționale și structura acesteia (cu accent pe absorbția internă – formarea brută de capital fix și consum final) sunt ilustrate și de dimensiunea dezechilibrului extern care, deși în ajustare în prognoza CNSP, rămâne ridicat – deficitul contului curent al balanței de plăți este proiectat de CNSP a fi de 7,7% din PIB în 2026 –, pondere în PIB semnificativ peste pragul de 4% din Procedura de Dezechilibre Macroeconomice a CE.
• Coroborarea informațiilor și datelor economice recente cu dinamica variabilelor macroeconomice relevante proiectate (în octombrie a.c.) de CNSP (PIB real, deflator PIB, inflație, coordonate ale pieței muncii) conduce la concluzia unei traiectorii plauzibile a acestor agregate pentru anul curent, existând, în plus, o mică marjă de siguranță la nivelul evoluției PIB nominal (datorată dinamicii proiectate a deflatorului), compensată, din perspectiva efectelor, de o posibilă prognoză mai favorabilă – din punctul de vedere al efectelor asupra bugetului – la nivelul pieței muncii.
• Rectificarea bugetară suplimentează bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu 3,32 mld. lei, în principal pentru echilibrarea bugetului de pensii. Ministerul Sănătății primește, per sold, 72 mil. lei, după suplimentări pentru salarii, unități de primiri urgențe și programe de sănătate, parțial compensate prin reducerea unor fonduri pentru proiecte europene cu execuție scăzută. Separat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este suplimentat cu 3,22 mld. lei. Ministerul Afacerilor Interne primește 631,6 mil. lei, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale beneficiază de 1,47 mld. lei în plus.
• În același timp, rectificarea reduce sumele reținute inițial de la mai multe ministere. Mecanismul este prevăzut la art. 21 alin. (5) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, potrivit căruia 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost reținute și nu au putut fi angajate în primul semestru. Cele mai mari diminuări ale acestor sume reținute sunt la Ministerul Dezvoltării, cu 1,09 mld. lei, Ministerul Transporturilor, cu 560 mil. lei, Ministerul Agriculturii, cu 490 mil. lei, Ministerul Educației, cu 280 mil. lei, și Ministerul Energiei, cu 250 mil. lei. În afara bugetelor ministerelor, bugetele locale primesc, per sold, 2,81 mld. lei, dintre care 2 mld. lei sunt destinate stingerii plăților restante.
• În comparație cu bugetul inițial, proiectul de rectificare prevede o diminuare a veniturilor bugetare cu aproximativ 2,8 mld. lei și a cheltuielilor bugetare cu circa 0,3 mld. lei. În consecință, deficitul bugetului general consolidat este stabilit la 130,3 mld. lei, conform metodologiei naționale (cash), cu circa 2,5 mld. lei mai mare decât valoarea prevăzută în bugetul inițial. Exprimat ca procent în PIB, nivelul estimat al deficitului BGC rămâne la 6,25% pe fondul majorării proiecției PIB nominal.

CITEȘTE ȘI DOCUMENTE Rectificare bugetară: Reducere cu aproape 1 miliard de lei a compensațiilor plătite furnizorilor de energie pentru costurile fostei plafonări

• Având în vedere rezultatele execuției la 9 luni și evoluțiile istorice ale veniturilor bugetare în ultimul trimestru al anului, țintele revizuite ale agregatelor de venituri pot fi considerate relativ plauzibile, fiind de menționat că nivelul planificat al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale și sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR apare ca ușor optimist în contextul execuției bugetare curente.
• Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de cheltuieli bugetare reflectă o actualizare a acestora în raport cu execuția bugetară pe primele 9 luni ale anului, fiind prevăzut și un plafon pentru categoria nou introdusă de cheltuieli aferente planului SAFE. Deși agregatul de bunuri și servicii a fost revizuit ascendent, este necesar un control strict al acestuia pentru încadrarea în anvelopa proiectată.
• Pe baza coordonatelor revizuite ale construcției bugetare și ale evoluțiilor relevate de execuția pe primele 9 luni ale anului, există premise ca deficitul bugetar cash din acest an să atingă ținta de 6,25% din PIB, sub rezerva unor riscuri care au fost evocate în analiza Consiliului Fiscal.
• Privind deficitul cash raportul ce va fi prezentat de Ministerul Finanțelor va aduce lămuriri în acest sens. Îndeplinirea angajamentului României de reducere a deficitului în cadrul procedurii de deficit excesiv este judecată prin prisma deficitului calculat după metodologia europeană (ESA), care nu este influențat de amânarea unor plăți deoarece înregistrarea veniturilor și cheltuielilor se realizează pe bază de angajamente. Însă, spre deosebire de execuția cash, care este disponibilă lunar, calculul deficitului ESA este definitivat după încheierea anului calendaristic.
• Din rațiuni ce pot fi rezumate la contribuția fondurilor europene, majoritatea nerambursabile, la creșterea economiei reale și implementarea reformelor structurale, precum și la menținerea echilibrelor fiscal-bugetare și financiar-valutare, CF urmărește în mod sistematic evoluția absorbției acestor fonduri.
• În privința fondurilor structurale și de coeziune (FSC) nerambursabile din CFM 2021-2027, la finele lunii septembrie 2026, potrivit datelor publicate de MIPE, coroborate în condiții de comparabilitate temporală cu cele publicate de MF, rata de absorbție efectivă a FSC era de 30,8% (Programe Naționale) și 27,4% (total Programe Naționale și Regionale).
• Pe ansamblul PNRR, la finele lunii septembrie 2026, rata de absorbție efectivă (exclusiv prefinanțări) era de 54,9%, pe componenta granturi fiind de 63,8%, iar pe componenta împrumuturi, de 36,4%.

CITEȘTE ȘI Amânare de un an la amenzile pentru bonuri fiscale emise fără să conțină date sub formă de cod QR. Ar trebui adaptate circa 1 milion de case de marcat

• Bugetul pe anul 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an (circa 8 mld. euro, din care 6,5 mld. euro componenta granturi și 1,5 mld. euro componenta împrumut), în corelare cu cheltuielile planificate pentru investiții și reforme. În consecință, încasarea sumelor aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit bugetar.
• Extrem de importantă pentru rectificarea bugetară din 2026 și construcția bugetului pe anul 2027 este corelarea creditelor bugetare destinate proiectelor din PNRR cu tranșele de plată rămase de încasat și cu plățile care pot fi efectiv realizate până la 31 decembrie 2026. Punctele reper pentru construcția bugetului pe anul 2027 sunt reprezentate de nivelul cheltuielilor curente cu caracter permanent (personal, asistență socială, dobânzi), impactul bugetar al actelor normative adoptate care intră în vigoare sau produc efecte în 2027, diferențele de plată din contractele încheiate în cadrul PNRR, angajamentele legale aferente investițiilor publice aflate în execuție, precum și angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE pentru apărare.