Cererea de plată numărul patru este una dintre cele mai grele din perspectiva reformelor, pentru că include atât reforma pensiilor generale, cât și reforma salarizării unice, dar și reforma impozitelor și taxelor și, discutând foarte pragmatic și realist și tehnic, cred că în prima jumătate a anului 2025 se vor lua măsurile fiscale care probabil vor intra în vigoare începând cu 1 iulie 2025, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Anul 2024 a fost anul declarat cu zero impozite și taxe și acest lucru este legiferat în Legea bugetului de stat. Dar angajamentul pe care îl avem în Planul Național de Redresare și Reziliență nu este unul străin. Știe toată lumea că avem această sarcină, acest angajament față de Comisia Europeană și va trebui să ni-l onorăm pentru a putea continua implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, Cererea de plată numărul patru este una dintre cele mai grele din perspectiva reformelor, pentru că ea include atât reforma pensiilor generale, cât și reforma salarizării unice, dar și reforma impozitelor și taxelor. Acum, discutând foarte pragmatic și realist, și tehnic, cred că în prima jumătate a anului 2025 se vor lua măsurile fiscale, care probabil vor intra în vigoare începând cu 1 iulie 2025. Acest lucru rămâne de văzut, ce va stabili noul Guvern", a spus Boloș la Digi 24.
El a subliniat că, atunci când se discută despre o utilizare eficientă a banilor publici, nimeni nu dorește să raționalizeze procesul de utilizare a fondurilor publice, iar când se pune problema de impozite și taxe "nici atât".
"Politica fiscală și creșterea de impozite și taxe nu au fost niciodată bine primite de către contribuabili. Pe de altă parte, trebuie să știm că avem un sistem fiscal care este unul dintre cele mai avantajoase din Uniunea Europeană, în care avem o cotă unică de 10% la impozitul pe venit, avem impozitul pe profit 16%, avem taxa pe valoare adăugată 19%. Este adevărat că avem contribuțiile asupra muncii cele mai mari din Uniunea Europeană, dar aici, de-a lungul timpului, nu am găsit un echilibru între ceea ce înseamnă impozitarea capitalului, a consumului și a forței de muncă și, din această perspectivă, o reechilibrare între cei trei piloni importanți ai fiscalității este necesară și poate la noua reformă privind impozitele și taxele avem în vedere acest lucru", a afirmat ministrul Finanțelor.
Întrebat dacă pachetul de măsuri va cuprinde recomandările Fondului Monetar Internațional, precum impozitarea progresivă, taxe mai mari pe proprietate sau taxe verzi pentru mașini, Marcel Boloș a răspuns că este prematur de spus care va fi linia de urmat pentru noua politică fiscală, dar a reiterat că e nevoie de recalibrarea acestor trei piloni pentru a lăsa loc liber ajustărilor la contribuțiile privind munca.
"Recomandările pe care le-a făcut Banca Mondială se înscriu în linia aceasta a ceea ce a declarat Fondul Monetar Internațional atât în ceea ce privește taxarea verde, cât și celelalte elemente de reformă. E prematur de spus care va fi linia care va fi de urmat pentru noua politică fiscală a României, însă este o realitate și toată lumea vede acest lucru, că avem contribuțiile de muncă exagerat de mari și din această perspectivă trebuie să facem și mai atractivă politica de resurse umane a României. Pe de o parte. Pe de altă parte, cum am menționat mai înainte, este nevoie de această recalibrare între impozitarea consumului, impozitarea capitalului și a forței de muncă, pentru a lăsa loc liber contribuțiilor, loc liber pentru ajustările la contribuțiile asupra muncii, care ar crea o supapă și un răgaz pentru mediul de afaceri, care cred că s-ar bucura de astfel de soluții", a explicat ministrul Finanțelor.
