În multe țări OCDE, capacitatea de economisire a clasei de mijloc a scăzut semnificativ, din cauza sarcinii fiscale în creștere și a costului ridicat al vieții. Potrivit unui raport recent, de exemplu, clasa de mijloc britanică continuă să se confrunte cu dificultăți economice, în ciuda faptului că câștigă până la 60.000 de lire sterline pe an (70.180 de euro).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Veniturile și sarcinile fiscale ale clasei de mijloc variază semnificativ de la o țară la alta. În general, veniturile medii-mici sunt impozitate mai puțin, în timp ce veniturile medii-mari sunt impozitate mai mult. Numărul membrilor familiei și cel al persoanelor care lucrează (din familie) influențează și ele cotele de impozitare, arată o analiză Euronews Italia, preluată de Rador Radio România
În baza datelor furnizate de revista de afaceri EconPol, ForumEuronews Business a analizat povara fiscală a clasei de mijloc.
Înainte de a examina datele, este important să revizuim definiția unor termeni cheie. Conform OCDE, clasa de mijloc se referă la familiile cu un venit între 75% și 200% din venitul mediu național. Aceasta este împărțită în trei subcategorii:
Clasa de mijloc inferioară: Venituri între 75% și 100% din venitul mediu național.
Clasa de mijloc: venit între 100% și 150% din venitul mediu național.
Clasa de mijloc superioară: Venituri între 150% și 200% din venitul mediu național.
Venitul disponibil al gospodăriei este suma de care dispun familiile pentru cheltuieli și economii.
Țările în care clasa de mijloc are cel mai mare venit disponibil
Potrivit datelor EconPol, în 2019, clasa de mijloc din Luxemburg a avut cel mai mare venit disponibil, acesta variind între 30.618 și 81.649 de euro.
La polul opus, Bulgaria a înregistrat cel mai scăzut venit mediu al familiei dintre țările europene. Aici, venitul disponibil al clasei de mijloc a variat între 2.908 și 7.755 de euro.
Venitul disponibil în PPS oferă o comparație mai corectă, deoarece costul vieții variază foarte mult în Europa. Ceea ce înseamnă că gospodăriile pot consuma cu același venit cantități diferite de bunuri și servicii în țări diferite.
În 2019, clasa de mijloc din Luxemburg a avut cea mai mare putere de cumpărare: aproximativ dublu față de media UE.
Clasele de mijloc din Austria și Germania s-au bucurat și ele de o putere de cumpărare cu aproximativ 40% mai mare decât media UE. Pe de altă parte Franța, Irlanda, Italia și Regatul Unit, au o putere de cumpărare apropiată de media UE.
Clasele de mijloc din țările est-europene se află în partea de jos a clasamentului. Bulgaria și România au avut cele mai mici venituri medii ale gospodăriilor din UE, cu puțin peste 50% din media europeană.
Care este sarcina fiscală reală?
Povara fiscală reală a familiilor din clasa de mijloc include impozitul pe venit, contribuțiile sociale obligatorii și transferurile sociale primite.
Pe baza calculelor cercetătorilor Mathias Dolls, Florian Dorn, David Gstrein și Max Lay de la Institutul ifo din München, Euronews Business analizează trei scenarii diferite.
1. Familii cu două venituri și doi copii
Familiile cu venituri medii-mici cu două venituri egale (venit dublu) și doi copii au avut beneficii nete în Belgia (-14%), Franța (-5%), Grecia (-4%), Estonia (-3%) și Irlanda ( -2%).
Aceste rate negative înseamnă că familiile au primit mai multe beneficii sociale care le-au compensat plățile de impozite și contribuții sociale.
Gospodăriile din Danemarca și Slovenia au avut cea mai mare povară fiscală efectivă, cu o medie de 29% și 22% pentru clasele mijlocii inferioare, 34% și 30% pentru grupul de mijloc și 37% și 35% pentru clasele mijlocii-superioare.
Cazul Belgiei este demn de remarcat, deoarece povara fiscală a variat substanțial în funcție de segmentele clasei de mijloc.
În timp ce familiile din clasa de mijloc superioară au trebuit să plătească una dintre cele mai mari cote de impozitare (peste 33%), aceasta a fost mai mică de 20% în grupul de mijloc și -14% pentru clasa de mijloc inferioară.
2. Familii cu un singur venit și doi copii
Familiile cu venituri mici spre medii cu un singur salariat și doi copii din Franța și Cehia au primit transferuri nete și, prin urmare, au suferit o povară negativă (scădere netă).
Povara a fost de peste 20% în Finlanda, Danemarca, Lituania, Slovenia, Țările de Jos și Slovacia.
În acest scenariu, Danemarca, Țările de Jos și Finlanda au înregistrat cea mai mare povară fiscală atât pentru clasa medie, cât și pentru clasa superioară.
3. Familii alcătuite dintr-o persoană singură
În medie, gospodăriile persoanelor single din UE plătesc mai multe taxe decât gospodăriile din toate segmentele clasei de mijloc, deoarece aceste persoane primesc mai puține prestații sociale din cauza absenței plăților de transfer legate de familie, cum ar fi alocațiile familiale.
În 2019, familiile alcătuite dintr-o singură persoană au avut cele mai mari cote de impozitare în Danemarca, Belgia, Slovenia și Germania. În aceste patru țări, procentul a fost peste 40% pentru familiile din clasa mijlocie și superioară.
Cipru, România și Estonia au înregistrat cea mai mică povară fiscală pentru familiile de single.
Familiile cu venituri duble cu doi copii au cea mai mică povară fiscală
Dacă comparăm aceste trei variante, familiile cu doi copii au cea mai mică povară fiscală. În medie, sarcina fiscală efectivă în UE a fost de numai 6% pentru segmentul clasei de mijloc inferioare, în timp ce a fost de 17% pentru grupul de mijloc și 24% pentru clasa de mijloc superioară.
Pentru o familie cu un singur venit cu doi copii, aceste procente au fost de 12%, 23% și, respectiv, 29%.
La nivel național, clasa de mijloc din Danemarca, Belgia, Germania, Finlanda, Lituania, Slovenia și Țările de Jos au fost cele mai impozitate. Povara fiscală medie a claselor de mijloc din România, Cipru, Bulgaria, Estonia, Portugalia, Spania și Grecia a fost mai mică decât media UE
OCDE solicită o revizuire a sistemului de impozite și beneficii
Un raport OCDE intitulat ”Under Pressure: The Squeezed Middle Class” a constatat că în ultimele decenii costurile unor bunuri și servicii, precum locuințele, esențiale pentru stilul de viață al clasei de mijloc, au crescut într-un ritm mai rapid decât salariile și comparativ cu inflația generală.
Cândva, a face parte din clasa de mijloc însemna să ai certitudinea de a trăi într-o casă confortabilă și de a-ți putea permite un stil de viață plin de satisfacții pentru multe generații, un scenariu care nu mai este valabil în prezent.
Potrivit raportului, publicat în 2019, clasa de mijloc inferioară consideră că actualul sistem socio-economic este nedrept. ”Această problemă poate fi rezolvată prin revizuirea și adaptarea sistemului de taxe și beneficii”, conchide raportul.
