DOCUMENTE + VIDEO "Meciul" de un sfert de miliard de dolari între România și frații Micula continuă în justiția americană. Cine reprezintă statul

Litigiul dintre oamenii de afaceri cu cetățenie suedeză Ioan și Viorel Micula, mai multe companii deținute de aceștia și statul român, declanșat în urmă cu 13 ani și tranșat prima dată în 2013 la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), continuă într-un tribunal federal american din statul Washington, unde frații Micula au depus în noiembrie anul trecut o solicitare de recunoaștere și punere în executare a deciziei ICSID din 2013 favorabile lor.

Atunci, în 2013, Tribunalul Arbitral Internațional a decis că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia și i-a prejudiciat pe investitori, obligând statul român la despăgubiri de peste 376 milioane lei plus penalități și dobânzi.

Acestea s-au acumulat în timp ca urmare a neplății, astfel că întreaga sumă se ridică în prezent la echivalentul a circa 250 milioane dolari.

CITEȘTE ȘI Ministrul Sănătății anunță că va emite o circulară prin care să ceară spitalelor să acorde stimulente angajaților care vor avea veniturile mai mici

În 2014, Comisia Europeană a ordonat României să nu plătească despăgubirile, întrucât achitarea acestora ar constitui ajutor de stat ilegal în baza reglementărilor europene. Mai mult, statul român și Comisia au cerut ICSID să anuleze decizia inițială din 2013 privind despăgubirile. ICSID a respuns însă cererea de anulare în 2016.

În noiembrie 2017, frații Micula și companiile lor European Food SA, Starmill SRL și Multipack SRL au solicitat curții federale a districtului Columbia din statul Washington din SUA recunoașterea și punerea în executare a deciziei ICSID din 2013, respectiv obligarea României la plata de despăgubiri de 250 milioane dolari.

În replică, statul român a cerut acum instanței americane să respingă cererea reclamanților, argumentând că aceștia nu au notificat în mod legal autoritățile de la București cu privire la faptul că au intentat acest proces la curtea federală din Washington.

CITEȘTE ȘI Explozia importurilor agravează situația contului curent al țării în primele două luni: deficitul crește cu 140%. În comerțul cu bunuri, deficitul se adâncește cu aproape 40%

Mai precis, reprezentantul României a arătat că frații Micula au trimis notificarea prin poștă, respectiv prin curier DHL, ceea ce ar contraveni Convenției de la Haga privind notificarea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială, nu au trimis-o instituției corespunzătoare, nu au tradus documentele trimise și nu au furnizat copii avocaților statului, punând astfel în dificultate atât partea română, cât și instanța.

"Dat fiind că notificarea nu a fost făcută în mod corespunzător, curtea nu are jurisdicție asupra României și ar trebui să respingă cererea reclamanților", se arată în întâmpinarea depusă de partea română.

Este, de altfel, a doua întâmpinare în acest sens înaintată de România, cu privire la iregularitățile notificării procesului, prima datând din ianuarie. Avocații fraților Micula au susținut că Convenția de la Haga permite comunicarea prin poștă a actelor în astfel de spețe și nu impune traducerea documentelor. Mai mult, au afirmat că dețin și o confirmare de primire a notificării, însă reprezentanții României au spus că Guvernul de la București nu a semnat niciodată așa ceva. 

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Iohannis a avizat cererea de urmărire penală a lui Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu-Voican Voiculescu pentru infracțiuni contra umanității în dosarul Revoluției

Frații Micula au termen pentru a răspunde la întâmpinarea depusă de România până pe 25 aprilie.

Statul este reprezentat în proces de Ioana Sălăjanu, o avocată româncă de 42 de ani stabilită în Statele Unite din anii ’80 și care lucrează la firma de avocatură Rock Fusco & Connelly din Chicago.

În SUA, posturile de judecător se atribuie în urma unor alegeri similare cu cele politice și care presupun inclusiv campanii electorale. Ioana Sălăjanu s-a înscris anul trecut în cursa pentru un post vacant de judecător la o instanță din comitatul Cook din statul său de domiciliu Illinois, susținută de Partidul Democrat, ca și ceilalți trei candidați, de altfel. Scrutinul s-a desfășurat luna trecută, iar Sălăjanu nu a câștigat postul, obținând 11,19% din voturi, respectiv fiind votată de peste 30.000 de alegători.