Firmele mai mici sunt principale beneficiare ale amânărilor la plată date de Guvern din martie. Amânările rămân posibile până la 25 octombrie

Firmele au declarat, dar fără să și plătească, obligații de plată în cuantum de 10,3 miliarde de lei până la finele lunii iunie în baza facilității acordate de Guvern în martie, prin care pot amâna plata fără riscul de executări/popriri din partea ANAF și fără să acumuleze dobânzi și penalități. Beneficiare sunt, în principal, firmele mai mici, care au dificultăți legate de lichidități și acces mai greu la finanțare. Companiile mari, pentru care asigurarea de finanțări nu este o problemă la fel de complicată, au amânat în jur de 1,7 miliarde de lei. Facilitatea a fost extinsă în iunie până la data de 25 octombrie, astfel că, sumele acestea, reprezentând acum circa 1% din PIB, ar trebui să ajungă pe final de an la buget, măcar parțial, și să mai atenueze deficitul bugetar, de 38,84 miliarde lei (3,59% din PIB) doar pe primele cinci luni ale anului.

Măsura excepțională a fost introdusă pentru a ajuta mediul privat să treacă peste criza economică cauzată de impactul măsurilor luate de autorități pentru limitarea răspândirii coronavirus.

La finele lunii mai, plățile amânate de către agenții economici pe perioada stării de urgență și de alertă se situau la un total de 11,7 miliarde lei, în baza facilităților acordate în martie prin OUG nr.29/2020.

Suma amânată a scăzut în iunie, cu 1,4 miliarde de lei, în contextul în care unele firme au făcut plăți la buget în iunie. Inițial, facilitatea care permite firmelor să nu plătească fără consecințe din partea ANAF ar fi urmat să expire la 25 iunie, iar Guvernul a extins abia în ședința de pe 25 iunie termenul până la data de 25 octombrie. Extinderea termenului era așteptată de firme, după ce a fost anunțată de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, din prima parte a lunii iunie. Cum măsura a fost aprobată abia pe 25 iunie, unele firme au ales să nu mai aștepte și au plătit.

Profit.ro a informat firmele pe 24 iunie că măsura urma să fie aprobată a doua zi și publicată foarte rapid în Monitorul Oficial.

"Facilitatea a ajutat într-o măsură mult mai mare firmele mici. Aceeași posibilitate o au și companiile mari, dar în cazul acestora lucrurile sunt diferite. La marile companii a fost o monitorizare pe fiecare caz în parte. Lună de lună am vorbit cu ei, ce programe de plăți au în vedere. Companiile mari își fac bugetele și, imediat ce au văazut efectele crizei, și-au făcut planificări de plăți pentru perioada următoare", a declarat pentru Profit.ro președintle ANAF, Mirela Călugăreanu.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Planurile ANAF privind TVA – înregistrare mai ușoară și rambursări cu procedură simplificată și după 25 octombrie. Promisiune că nu vor mai fi întârzieri la TVA

Capacitatea de plată a companiilor a depins și de domeniul de activitate. La fel ca în alte state europene, companiile active în unele sectoare au fost afectate, în timp ce altora le-au crescut afacerile și au plătit mai mult la buget.

"Au fost domenii cu creștere și domenii cu scădere. Printre cele cu creștere am putea numi sectoarele alimentar, farmaceutic, materiale de protecție, IT&C. Ceea ce s-a întâmplat cu aceste domenii în alte țări din Europa, s-a întâmplat în oglindă și la noi. Acestea sunt domenii care au avut creștere. Și au avut o creștere atât de mare, încât au acoperit pe bugetul general consolidat, pe declarare și încasare, pierderile de la alții, cum sunt HoReCa sau transporturi", a spus Călugăreanu.

La mari contribuabili, colectarea a stat mai bine în ultimele luni

"Avem și noi restanțe la plată, dar cel mai mare impact este la contribuabilii mai mici. Comapaniile mari au, în general, un comportament fiscal mai diferit, în sensul că plătesc cât pot într-o lună și achită diferența în luna următoare. La mari contribuabili situația este mai bună. Ei reprezintă 41% din încasările întregului ANAF, dar la amânări la plată au o pondere de 16,5%. Noi, la mari contribuabili, având circa 3.000 de companii, am păstrat o relație mai strânsă. Constrângeri să plătească nu aveau nici companiile mari, dar au avut, totuși, un comportament fiscal bun", a declarat pentru Profit.ro Ionuț Mișa, șeful Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

DGAMC administrează aproape 3.000 de companii, cele mai mari din România și care aduc 41% din veniturile colectate la buget de către ANAF.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ANAF introduce DeskAudit – verificare documentară de la distanță a situației fiscale, cu scopul de a remedia rapid abaterile firmelor

Deficitul bugetar la cinci luni

Deficitul bugetar a înregistrat în luna mai cea mai mare creștere lunară de anul acesta, cu aproximativ 12 miliarde de lei, de la 26,82 miliarde de lei în ianuarie-aprilie, la 38,84 miliarde lei pentru intervalul ianuarie-mai. Deficitul a crescut accelerat, cu 10 miliarde de lei în luna martie și cu 8,8 miliarde de lei în aprilie, în contextul în care veniturile au scăzut, iar cheltuielile statului au urcat din cauza impactului economic al măsurilor luate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus.

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,84 miliarde lei (3,59% din PIB), din care aproape jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Guvernul are o țintă de deficit bugetar de 72,5 miliarde lei, 6,7% din PIB, pentru anul acesta, dar foarte mulți economiști consideră că obiectivul executivului este prea optimist, iar deficitul se va situa semnificativ peste acest nivel.

Datele la cinci luni sunt cele mai recente disponibile. Execuția bugetară la șase luni va fi publicată de către Ministerul Finanțelor abia după data de 25 iulie.