Guvernul pregătește modificări de amploare și la regimul de impozitare a microîntreprinderilor, inclusiv creșterea plafonului sub care este aplicată impunerea pe cifra de afaceri la 1 milion de euro, dar nu a consultat Comisia Europeană.România se expune astfel riscului ca executivul comunitar să constate, ulterior intrării în vigoare a modificării, că impozitarea a aproximativ 80% din firmele din România la cifra de afaceri distorsionează competiția pe piața comună sau reprezintă ajutor de stat ilegal, avertizează consultanții KPMG. Bucureștiul nu a notificat Bruxellesul nici pentru sistemul de plată defalcată a TVA, comisarul european pentru Taxare transmițând avertismente prin intermediul Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, până în prezent Guvernul nu a notificat Comisia despre schimbările pe care intenționează să le aducă la regimul microîntreprinderilor.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
"Considerăm că autoritățile din România ar fi trebuit să consulte reprezentanții Comisiei Europene cu privire la aceste modificări pentru că, urmare a unei plangeri către Comisia Europeana sau a unei întrebări preliminare adresate Curții de Justiție a UE peste cativa ani, una dintre aceste două instituții ar putea considera că impozitul pe cifra de afaceri datorat de toate companiile din România cu rulaj de pana la 1 milion de euro reprezintă o incalcare a Directivei 112/2006, distorsionează competiția în interiorul pieței comune sau reprezintă ajutor de stat illegal. Consecințele asupra bugetului de stat și companiilor ar putea fi spectaculoase", a declarat pentru Profit.ro Alin Negrescu, Tax Director KPMG.
Un exemplu în sensul impactului ar putea fi o decizie recentă și extrem de importantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care întrerupe și sancționează o practică prin care ANAF a afectat ani de zile firmele din România, refuzându-le dreptul de deducere a TVA pe motiv că au încheiat tranzacții cu parteneri de business inactivi fiscal sau cu coduri de TVA anulate. Consecința deciziei emise ieri de CJUE este că toate companiile din România cărora autoritățile le-au refuzat dreptul de deducere a TVA pe motiv că au încheiat tranzacții cu parteneri de business inactivi fiscal au acum posibilitatea să își recupereze sumele de la buget.
Statele membre nu sunt obligate să consulte Comisia în timpul procesului legislativ, însă o astfel de verificare, de preferat înainte de intrarea în vigoare, poate scuti de probleme mult mai grave ulterior, cum ar fi o eventuală constatare că firmele au beneficiat de ajutor de stat ilegal, caz în care de obicei se impune recuperarea acestuia, sau că măsura distorsionează competiția pe piața UE.
Orice inițiativă de impozitare a cifrei de afaceri, cum este cazul microîntreprinderilor, trebuie să fie pusă în acord cu Directiva privind TVA, cea care interzice statelor membre să introducă taxe pe cifra de afaceri, similare TVA.
Plafonul pentru încadrarea la regimul microîntreprinderilor a fost crescut și de la începutul acestui an, de la 100.000 de euro valabil în 2016 la 500.000 de euro. De la începutul anului următor, actualul proiect de ordonanță de urgență al Guvernului prevede o nouă majorare a pragului, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, prag sub care se situează aproximativ patru din cinci firme din România.
"Credem că prin ridicarea plafonului pe veniturile microîntreprinderilor de la 100.000 euro, cât era până în urmă cu un an, la 1 milion de euro, cât se propune acum, devenind aplicabil la peste 80% din companiile înregistrate în România (operând în toate etapele lanțului de producție și de distribuție) autoritățile fiscale din România riscă să intre sub radarul Comisiei Europene sau Curții de Justiție a UE pentru încălcarea articolului 401 din Directiva 112/2006/CE privind TVA", afirmă Alina Necșulescu, Manager Tax KPMG.
Această dispoziție se referă în special la admisibilitatea, din perspectiva dreptului Uniunii, a impozitelor pe cifra de afaceri. În această privința, trebuie văzut răspunsul Comisiei din 15 martie 2011 la intrebarile E-000576/11 și E-000955/11, în urma cărora Comisia, în temeiul unei plângeri corespunzatoare, venită din Ungaria în legătura cu introducerea unui impozit pe cifra de afaceri pentru sectorul retail, a analizat deja posibilitatea încălcării prin introducerea impozitului special a articolului 401 din Directiva TVA. Însă este important de menționat că aceste impozite erau sectoriale, afirmă cei doi specialiști.
Până în prezent, Curtea de Justiție a UE a considerat impozite pe cifra de afaceri, interzise de Directiva 1112/2006, numai acele impozite care cuprind ansamblul operatiunilor economice desfășurate într-un stat membru. A se vedea Hotărârea Beaulande (17 septembrie 1997, Solisnor Estaleiros Navais: C 130/96, Rec., p. I 5053, punctul 17), și Hotărârea Tulliasiamies și Siilin și Hotararea EKW și Wein & Co.
De altfel, atitudinea actualului guvern nu este ceva nou. Recent, Guvernul nu a notificat Comisia în privința planurilor de a introduce sistemul de plată defalcată a TVA, iar Comisia Europeană a atenționat Guvernul, printr-un mesaj transmis prin intermediul Profit.ro, că introducerea sistemului split TVA poate necesita o derogare prealabilă de la Directiva UE în domeniu.
Un document redactat de Comisia Europeană la finele lunii octombrie relevă că ministrul Finanțelor a contestat necesitatea unei astfel de derogări și a susținut că oficialii Comisiei nu ar avea informații exacte despre această măsură. Documentul a fost redactat în urma discuțiilor de la București dintre reprezentanții Comisiei Europene și Guvern.
În prezent, legislația privind plata defalcată a TVA a fost modificată în Parlament, declarațiile premierului și liderilor politici fiind în sensul că noul sistem va mai fi aplicat doar firmelor în insolvență și celor cu întârzieri la TVA.
Ce modificări aduce Guvernul legislației privind impozitarea microîntreprinderilor
Pe lângă majorarea de la 500.000 de euro la 1 milion de euro a pragului cifrei de afaceri sub care se aplică impozitarea pentru microăntreprinderi, Guvernul vrea să elimine și alte condiționalități impuse în prezent afacerilor care vor să aplice acest sistem, potrivit proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea Codului fiscal.
Restricții care ar urma să fie eliminate
- condiția din prezent privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
- restricția care prevede că nu aplică sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor persoanele juridice române care:
- desfășoară activități în domeniul bancar;
- desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;
- desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;
- desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale.
Totodată, Guvernul intenționează să elimine posibilitatea de a opta pentru aplicarea sistemului de impozit pe profit în cazul microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei.
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt: 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați; 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
