Marcel Boloș, fost ministru PNL al Finanțelor și ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene până la instalarea noului Cabinet, prezintă motivele care au dus la depășirea țintei de deficit de 5% cu care a început exercițiul bugetar de anul trecut. Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor nu a inițiat anul trecut noi cheltuieli bugetare și a avizat negativ deciziile politice mari de creșteri de salarii și pensii fără asigurarea și a veniturilor care să țină bugetul statului într-o zonă de echilibru.
Anul trecut, în timp ce Ministerul Finanțelor era condus de Boloș, deficitul bugetar a ajuns la 8,7% în termeni cash și 9,3% în termeni ESA. Deteriorarea situației a fost determinată de creșterea accelerată a cheltuielilor, într-un an cu multe runde de alegeri, în care premierul Marcel Ciolacu și liderul PNL, Nicolae Ciucă, cei doi lideri ai coaliției de guvernare, au candidat fără succes la alegerile prezidențiale.
Mesajul lui Boloș
"Se încheie astăzi un nou capitol. Un capitol în care am avut onoarea să exercit responsabilitatea de ministru într-un moment complicat pentru România, în două dintre cele mai grele locuri ale administrației publice: finanțele și fondurile europene.
Nu a fost un drum perfect. Dar a fost unul în care am făcut, zi de zi, tot ce a ținut de mine pentru ca lucrurile esențiale să nu se blocheze, să nu se degradeze în tăcere sau să fie împinse în derizoriu.
Ce am învățat în această perioadă? Că a tăcea și rezolva problemele nu este o soluție! Pentru că riști ca alții, cunoscători sau mai puțin cunoscători, să-ți pună în cârcă, fie și parțial, responsabilitatea unor decizii pe care nu le-ai luat.
Înainte de toate însă, simt nevoia să clarific un lucru important. Au fost voci care au construit o întreagă agendă din critică. Nu le răspund, dar nici nu pot încheia acest mandat fără să las, în mod limpede, versiunea completă a faptelor.
Am socotit de cuviință să las mai jos așternute câteva rânduri pentru a arăta cum s-au petrecut în fapt lucrurile în anul 2024 dar și pentru a clarifica faptul că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme, Ministerului Finanțelor revenindu-i sarcina de a finanța cheltuielile care au fost decise și nebugetate dar cu impact direct asupra deficitului bugetar.
Pentru cei care nu urmăresc zilnic cifrele bugetului, lucrurile se pot rezuma așa
Statul a pornit anul 2024 cu un plan – un buget în care erau stabilite veniturile și cheltuielile astfel încât să fie menținut un echilibru. Pe parcurs însă, au fost luate decizii politice care au dus la creșterea bruscă și masivă a cheltuielilor: pensii recalculate, salarii majorate, investiții extinse, noi obligații în sănătate.
Multe dintre aceste decizii nu aveau bani alocați de dinainte.
Ministerul Finanțelor nu a luat nicio decizie de majorare a cheltuielilor. Dar, când ele au fost aprobate, responsabilitatea a venit aici: să se găsească sursele de finanțare, să nu întârzie plățile, să nu se oprească salariile, pensiile, spitalele, șantierele.
Cu alte cuvinte, să funcționeze statul, chiar dacă regulile jocului se schimbau din mers.
Nu e greu de înțeles: dacă într-o familie crește brusc chiria, se mărește rata la credit sau apare o urgență medicală, cineva trebuie să găsească soluția – chiar dacă familia nu a decis cheltuiala.
Asta a făcut Ministerul Finanțelor în 2024: a ținut sistemul în funcțiune, cu toate presiunile venite din exterior.
Ei bine, Ministerul Finanțelor a făcut treaba pe care o avea de făcut. A avertizat în repetate rânduri prim-ministrul, Coaliția, Președinția și alte instituții, iar după ce Guvernul sau Parlamentul au decis noi cheltuieli, a căutat fondurile necesare să le acopere, așa cum îi revine obligația. Ministerul Finanțelor nu a inițiat în 2024 niciun act normativ de creștere a cheltuielilor.
Anul 2024 a început cu un deficit bugetar planificat de 5% care ulterior prin decizii ale Guvernului României și ale Coaliției de Guvernare a fost influențat de creșterea succesivă și repetată a cheltuielilor publice nebugetate (care nu au fost cuprinse în bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2024) acestea influențând decisiv deficitul bugetar cu aproximativ 3,69% din PIB, astfel încât anul 2024 s-a finalizat cu un deficit bugetar în termeni cash de 8,65% și ESA de peste 9,3% din PIB (peste nivelul programat de 5%).
Este un text lung, dar este o problema care nu trebuie tratată superficial. În linii mari ideile sunt acestea:
- Avertismente ignorate: Ministerul Finanțelor a informat lunar, din septembrie 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar
Ministrul Finanțelor a transmis informări repetate către prim-ministru, liderii coaliției, Guvern, Senat și Administrația Prezidențială privind efectele creșterii accelerate a cheltuielilor publice. - Ministerul Finanțelor nu a inițiat cheltuieli suplimentare în 2024, dar a fost nevoit să asigure finanțarea acestora
Toate actele normative care au dus la majorarea cheltuielilor au venit din alte zone ale executivului. Ministerul a informat asupra riscurilor și a avizat cu observații, dar a fost obligat să susțină financiar deciziile deja aprobate. - Reforma pensiilor, cu un impact de peste 30 miliarde lei anual, nu a fost dublată de reforma fiscală
Deși jalonul PNRR impunea ca reforma pensiilor să fie implementată deodată cu reforma fiscală, decizia politică a fost de a adopta doar creșterile de cheltuieli. - Pensiile recalculate au avut un impact de 10 miliarde lei doar în ultimele patru luni din 2023
Reforma sistemului de pensii a intrat în vigoare la 1 septembrie, cu un impact bugetar anual estimat la 33 miliarde lei, dintre care 10 miliarde au afectat direct bugetul anului 2023. - Creșteri salariale nebugetate în sectorul public: impact de peste 19 miliarde lei în 2024
Măsurile adoptate pe fondul grevelor din primăvara anului 2024 au vizat toate categoriile bugetare: profesori, medici, magistrați, polițiști, funcționari, fără să existe o sursă bugetată în prealabil. - Cheltuielile din sănătate au crescut cu 12,5 miliarde lei după intrarea în vigoare a noului contract-cadru
Bugetul alocat sănătății a fost depășit încă din septembrie 2024, fiind necesară suplimentarea urgentă pentru asigurarea serviciilor medicale de bază, fără ca impactul financiar să fie evidențiat în mod oficial. - Investiții peste buget: cheltuieli suplimentare de 19,1 miliarde lei din fonduri europene și naționale
Depășirile de alocări de bugete de către ordonatorii de credite au generat arierate și presiune suplimentară asupra bugetului de stat.
Așadar, referitor la problema deficitul bugetar din anul 2024
1. După cum se cunoaște în spațiul public, punctul de plecare în ceea ce privește problema deficitului bugetar în anul 2024 l-a constituit reforma sistemului public de pensii și recalcularea acestora.
De această lege au beneficiat și beneficiază aproximativ 4 milioane de români prin recalcularea pensiilor, cu un impact bugetar anual de 33 miliarde lei, iar pentru anul 2024 impactul bugetar a fost de 10 miliarde lei (intrarea în vigoare a legii a avut loc pedata de 1 septembrie 2024).
Legea pensiilor este parte a reformei prevăzută în PNRR, deci obligatorie pentru România, aceasta fiind inițiată de Ministerul Muncii și aprobată prin lege de Parlamentul României, cu susținerea coaliției de guvernare și a celorlalte partide. Reforma a fost mai mult decât necesară pentru că a vizat înlăturarea inechităților sociale din sistemul public de pensii și direct nivelul de trai pentru oamenii care au muncit o viață întreagă. Însă sustenabilitatea acestor categorii de cheltuieli dă bătăi de cap serioase din punct de vedere al suportabilității bugetare.
Pentru acest proiect de lege, Ministerul Finanțelor, fără a contesta necesitatea acestei reforme pentru milioane de români, prin avizul cu observații acordat a subliniat că bugetul asigurărilor sociale nu poate suporta această cheltuială bugetară într-un singur an bugetar datorită impactului bugetar anual de peste 33 miliarde lei, fiind nevoie de eșalonarea acestuia, pentru o perioadă de 5 ani, tocmai pentru a nu se crea dezechilibre macroenonomice.
În plus, cu toate că impactul bugetar uriaș al legii genera probleme asupra sustenabilității finanțelor publice și implicit asupra deficitului bugetar proiectul de lege, a fost validat ca jalon de către Comisia Europeană și ulterior aprobat de Parlamentul României.
Ministerul Finanțelor a precizat de asemenea prin avizul acordat că odată cu aprobarea proiectului de lege, pentru a asigura consolidarea fiscal-bugetară a României, este necesară implementarea reformei fiscale deodată cu reforma pensiilor generale așa cum prevede jalonul 207 din PNRR tocmai pentru a nu se genera dezechilibre macroeconomice pe termen lung.
2. Creșterile salariale din sectorul public pentru toate categoriile de salariați din sectorul public: profesori, medici, asistenți medicali, magistrați, administrație publică, ordine publică, apărare națională, securitate națională care au fost aprobate de Guvernul României pe fondul grevelor din primăvara anului 2024, însă aceste categorii de cheltuieli nu au fost bugetate odată cu aprobarea legii bugetului de stat pe anul 2024 iar ele au determinat la rândul lor un impact bugetar suplimentar asupra deficitului bugetar pe anul 2024 de peste 19,1 miliarde lei în procent de 1,09% din PIB.
În plus, măsurile de creștere a salariilor din sectorul public fac parte din reforma salarizării unice în sectorul public care la rândul ei determină un impact bugetar estimat de peste 30 miliarde lei, greu de suportat pentru bugetul României.
Toate aceste măsuri aprobate de Guvernul României prin ordonanțe de urgență au fost inițiate de Ministerul Muncii iar pentru acestea Ministerul Finanțelor a avut calitatea de avizator.
Prin aceste avize, Ministerul Finanțelor a recomandat ca măsurile în cauză să nu fie aprobate de Guvern întrucât nu sunt sustenabile fără implementarea reformei fiscale prevăzute de PNRR, nu sunt cuprinse în bugetul de stat pentru anul 2024 și determină un impact direct asupra deficitului bugetar.
În plus, fiind categorii de cheltuieli cu impact pentru sectorul public acestea au fost discutate și agreate la nivelul coaliției de guvernare. Procesul legislativ a continuat cu aprobarea acestor categorii de cheltuieli prin lege.
3. Creșterea cheltuielilor destinate sănătății ca urmare a intrării în vigoare a noului contract-cadru aprobat de Guvernul României în luna mai 2023 cu intrare în vigoare de la data de 1 ianuarie 2024 a determinat un impact bugetar suplimentar de peste 12,5 miliarde lei, astfel că, în luna septembrie, bugetul alocat pentru anul 2024 pentru domeniul sănătate a fost epuizat.
Impactul bugetar suplimentar de 0,71% din PIB nu a fost bugetat și aprobat odată cu aprobarea bugetului de stat pentru anul 2024, iar, datorită faptului că funcționarea sistemului de sănătate reprezintă un element important al securității naționale, era absolut necesar să fie identificate – de către Ministerul Finanțelor – fondurile bugetare suplimentare pentru a nu pune în pericol serviciile medicale acordate de spitale.
Contractul-cadru aprobat înainte de instalarea noului guvern (14 iunie 2023) a asigurat decontarea unor servicii medicale suplimentare pentru asigurații sistemului de sănătate medical, servicii acoperite de către bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Impactul asupra deficitului bugetar pentru această categorie de cheltuieli de sănătate nu a putut fi evitat, astfel că acesta s-a adăugat la deficitul bugetar suplimentar estimat pe anul 2024 în valoare de 5%, aprobat odată cu legea bugetului de stat pe anul 2024.
4. Creșterea cheltuielilor cu investițiile decontate din fonduri europene și din fonduri naționale cu 19,1 miliarde lei, respectiv cu 1,08% din PIB, nebugetate la începutul anului odată cu aprobarea bugetului de stat pe anul 2024.
Această creștere a cheltuielilor de capital a fost determinată de faptul că ordonatorii de credite care au implementat investiții au depășit alocările bugetare fără să respecte legea responsabilității fiscal-bugetare, deși cadrul legal a fost îmbunătățit de către Ministerul Finanțelor pe parcursul anului 2024. În plus, ordonatorul principal de credite (care nu era Ministerul Finanțelor în acest caz) era obligat să înștiințeze beneficiarii finanțărilor ca la epuizarea bugetelor alocate să stopeze executarea de lucrări.
Mai mult decât atât, bugetul a fost alocat pe programe și obiective la începutul anului 2024, însă această depășire a alocărilor bugetare a atras după sine acumularea de arierate de către beneficiarii finanțărilor, astfel că s-a decis achitarea acestor arierate din fondurile alocate de Guvernul României din Fondul de Rezervă Bugetară.
5. Toate aceste categorii de măsuri de creștere a cheltuielilor publice în anul 2024 au avut loc în contextul unei proceduri de deficit bugetar excesiv declanșat împotriva României încă din anul 2019 (înainte de începutul crizei pandemice).
În plus, deoarece era vorba de cheltuieli publice nebugetate, a fost necesară identificarea unui mecanism de finanțare din fondul de rezervă bugetară pentru a asigura plata pensiilor, salariilor, dar și a arieratelor rezultate din implementarea investițiilor.
În sinteză, impactul acestor categorii de cheltuieli publice suplimentare cu impact asupra deficitului bugetar se prezintă astfel
- Cheltuieli de personal, buget final de 164 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 19,1 miliarde față de ce era bugetat initial.
- Cheltuieli cu material și servicii, buget final de 93,7 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 12,5 miliarde lei față de ce era bugetat initial.
- Cheltuieli cu asistența socială, 223,9 miliarde lei, o creștere de 14,3 miliarde lei față de ce era bugetat.
- Cheltuilei de capital (investiții), 65,3 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 18,5 miliarde lei față de ce era bugetat.
Așadar, totalul cheltuielilor nebugetate pentru anul 2024 a fost de 64,4 miliarde lei, respectiv un impact bugetar suplimentar de 3,69% din PIB față de începutul de an, ceea ce a determinat un deficit bugetar în termeni cash de 8,69% din PIB.
De menționat față de cele precizate anterior sunt următoarele aspecte
a) Ministerul Finanțelor nu a inițiat acte normative care să genereze cheltuieli suplimentare pentru buget în anul 2024;
b) Actele normative care au determinat suplimentarea de cheltuieli din anul 2024 au fost discutate și agreate în Coaliția de Guvernare și aprobate ulterior de Guvernul României prin ordonanțe de urgență;
c) Ministerul Finanțelor a avut calitatea de avizator. În această calitate prin avizele acordate NU a recomandat aprobarea acestor măsuri, subliniind impactul direct asupra deficitului bugetar în anul 2024 și în plus, pentru a asigura sustenabilitatea acestor categorii de măsuri, a reiterat necesitatea implementării reformei fiscale așa cum aceasta este prevăzută în jalonul 207 din PNRR tocmai pentru a nu crea dezechilibre macroeconomice pentru finanțele publice;
d) Odată aprobate aceste categorii de măsuri care au vizat creșterea cheltuielilor în anul 2024, Ministerul Finanțelor a avut doar responsabilitatea asigurării surselor de finanțare indiferent de impactul acestora asupra deficitului bugetar, fiind categorii de cheltuieli obligatorii pentru funcționarea Statului Român.
În plus, față de cele menționate anterior, Ministerul Finanțelor prin informările lunare transmise Guvernului României, Senatului României și Administrației Prezidențiale a prezentat situația execuției bugetare și a deficitului bugetar lunar pentru anul 2024 inclusiv riscurile care decurg din evoluția nefavorabilă a deficitului bugetar și a datoriei publice și necesitatea implementării unor măsuri fiscal-bugetare, inclusiv a reformei fiscale, respectiv impactul asupra rating-ului de țară.
Ministerul Finanțelor a rămas angajat în realizarea veniturilor publice la nivelul planificat al anului 2024
1. Veniturile totale – 574 miliarde lei, 54 miliarde lei în plus față de 2023.
2. Veniturile curente – 530 miliarde lei, 78 miliarde lei în plus față de 2023.
3. Venituri fiscal – 291 miliarde lei, 40,6 miliarde lei în plus față de 2023.
4. Impozit pe profit– 35,9 miliarde lei, 6,8 miliarde lei în plus față de 2023.
5. Venituri din impozit pe salarii și venit – 49 miliarde lei, 9 miliarde de lei în plus față de 2023
6. Venituri din impozitul pe proprietate – 8,2 miliarde lei, 1 miliard în plus față de 2023
7. Venituri din TVA – 120,9 miliarde lei, 16,6 miliarde lei în plus față de 2023
8. Venituri din accize – 46,3 miliarde lei, 9 miliarde lei în plus față de 2023
9. Venituri din taxe vamale – 1.9 miliarde lei, 200 milioane lei în plus față de 2023
10. Venituri din contribuții de asigurări – 189 miliarde lei, 30,8 miliarde lei în plus față de 2023
11. Venituri nefiscale – 49 miliarde lei, 7,1 miliarde lei în plus față de 2023
Se constată totuși că în anul 2024 a avut loc o creștere a veniturilor curente cu aproximativ 78,7 miliarde lei față de anul 2023, însă această creștere a fost în limita veniturilor planificate pentru anul 2024, în limita unui deficit bugetar planificat de 5%.
Creșterea de venituri publice în anul 2024 a fost determinată în principal de măsurile fiscale care au fost implementate în cursul anului trecut, care în principal au constat în
a) Implementarea măsurilor de digitalizare în special pentru combaterea evaziunii fiscale;
b) Implementarea măsurilor de modificare a legislației penale în domeniul evaziunii fiscale;
c) Măsurile de consolidare fiscal-bugetară asumate prin răspundere guvernamentală în septembrie 2023;
d) Pachete de măsuri pentru controlul cheltuielilor publice începând cu anul luna noiembrie 2023 și ulterior în septembrie 2024;
e) Inițiativa de modificare a codului de procedură fiscală pentru introducerea unor măsuri eficiente de combaterea evaziunii fiscale;
Problema reformei fiscale prevăzută în PNRR și în Planul Fiscal
- Reforma fiscală este un angajament ferm al României prin PNRR începând cu anul 2021 precum și prin Planul Fiscal, începând cu anul 2024, al cărei obiectiv final este consolidarea fiscal-bugetară a României pe termen lung și atingerea unui impact bugetar de cel puțin 1,7% din PIB, respectiv 32,3 miliarde lei.
- Reforma fiscală a fost prevăzută în patru jaloane:
a) jalonul 207 – pentru reforma sistemului fiscal cu un impact bugetar de 2,5% din PIB față de nivelul veniturilor din anul 2019. Nu sunt prevăzute tipurile de măsuri specifice fiscale concrete. Experții Băncii Mondiale au avut obligația de a elabora scenarii care să conducă la impactul bugetar amintit anterior;
b) jalonul 206 – reforma microîntreprinderilor – care a fost implementată;
c) jalonul 208 – restructurarea facilităților în construcții, IT, industria alimentară și agricultură;
d) jalonul 437 – reforma impozitului pe proprietate; - Reforma fiscală a fost preluată în Planul Fiscal Bugetar pe Termen Mediu conform prevederilor aferente PNRR fiind prevăzut cuantumul impactului bugetar al acesteia de cel puțin 1,7% din PIB, respectiv în valoare absolută de 32,3 miliarde lei. Măsurile specifice fiscale urmează a fi stabilite de noul guvern pe baza opțiunilor elaborate de către experții Băncii Mondiale.
Așadar, reforma fiscală rămâne un angajament al României față de Comisia Europeană de care depinde sustenabilitatea finanțelor publice ale României în contextul provocărilor determinate de sistemul de cheltuieli publice, dar și de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar, asumată pentru o perioadă de 7 ani până în anul 2031."
