de Ramona Țariuc, Associate Partner VAT advisory & Tax Compliance Taxhouse
- Comisia Europeană estimează că implementarea facturării electronice și a noilor obligații de raportare digitală ar putea reduce frauda de TVA cu până la 11 miliarde de euro anual.
- România se află deja printre statele membre cu un nivel avansat de implementare a facturării electronice, având în vedere introducerea timpurie a sistemului RO e-Factura.
- Pe de altă parte, implementarea acestui sistem a fost însoțită de schimbări legislative rapide și, în anumite cazuri, confuzante, dacă ne gândim la reglementările specifice pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice și se identifică fiscal prin codul numeric personal (CNP).
Pachetul ViDA redefinește regulile esențiale de control și raportare în sfera TVA, la nivelul Uniunii Europene.
Necesitatea ViDA transpare inclusiv din perspectiva pierderilor semnificative de venituri din TVA la nivel european. Potrivit Raportului privind decalajul de TVA („VAT Gap Report”) din 2023, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat pierderi de aproximativ 99 de miliarde de euro din taxa pe valoarea adăugată aferentă anului 2020.
Calculele Comisiei Europene arată că aproximativ un sfert dintre aceste pierderi sunt generate direct de fraudele de TVA asociate tranzacțiilor intracomunitare.
Potrivit declarațiilor reprezentanților DG TAXUD (Directorate-General for Taxation and Customs Union) din cadrul Comisiei Europene, sistemul actual, bazat pe declarații recapitulative depuse lunar sau trimestrial, creează un decalaj semnificativ între momentul tranzacției și momentul raportării, ceea ce facilitează fraudele de tip „carusel”.
Astfel, una dintre cele mai importante componente ale pachetului ViDA o reprezintă introducerea unui sistem de raportare digitală în timp real (Digital Reporting Requirements sau DRR) a informațiilor relevante către autoritățile fiscale.
Prin introducerea raportării digitale bazate pe facturi electronice, autoritățile fiscale vor avea acces rapid la datele tranzacțiilor. De asemenea, modificarea declarației VIES (VAT Information Exchange System) reprezintă o consecință previzibilă a intrării în vigoare a DRR.
Comisia Europeană estimează că implementarea noului sistem ar putea reduce frauda de TVA cu până la 11 miliarde de euro anual. În același timp, ar putea diminua costurile administrative și de conformare pentru companiile europene cu peste 4 miliarde de euro anual, pe termen lung.
Dincolo de componenta fiscală, facturarea electronică este privită și ca un instrument de accelerare a transformării digitale a mediului de afaceri, dar și ca un beneficiu economic, prin standardizarea fluxurilor operaționale, creșterea gradului de automatizare, reducerea erorilor manuale și facilitarea analizelor bazate pe date.
În prezent, deși structura de bază a facturii electronice este armonizată la nivel european prin standardul EN, statele membre păstrează un grad ridicat de flexibilitate în implementarea unor cerințe naționale specifice.
Din perspectiva implementării ViDA, utilizarea standardelor naționale distincte ar putea genera dificultăți practice notabile, în special pentru grupurile internaționale și contribuabilii care operează în mai multe jurisdicții, deoarece implică – printre altele – adaptări tehnice distincte între sisteme, precum și dezvoltări suplimentare ale programelor ERP pentru fiecare jurisdicție în parte.
Cum s-a pregătit România pentru „era” ViDA.
La acest capitol, România se află deja printre statele membre cu un nivel avansat de implementare a facturării electronice, având în vedere introducerea timpurie a sistemului RO e-Factura și extinderea continuă a obligațiilor de raportare electronică, inclusiv pentru anumite tranzacții B2C începând cu 2025.
Calendarul european al implementării facturării electronice:
Surse: eInvoicing Country Factsheets, VATCalc
Totuși, anumite reguli prevăzute în prezent de legislațiile naționale, (de exemplu, în România, excepția privind livrările intracomunitare de bunuri pentru care transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura nu este obligatorie) vor suferi transformări, pe măsură ce se extinde obligativitatea raportării digitale armonizate la nivel european.
În forma actuală a propunerilor ViDA, începând cu 1 iulie 2030, companiile vor avea obligația emiterii facturilor electronice pentru tranzacțiile transfrontaliere care fac obiectul raportării fiscale.
România continuă extinderea sferei de aplicare a sistemului RO e-Factura, fiind însoțită de schimbări legislative rapide și, în anumite cazuri, confuzante, dacă ne gândim la reglementările specifice pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice și se identifică fiscal prin codul numeric personal (CNP).
RO e-Factura pentru persoanele fizice a fost, într-un interval de aproximativ șase luni, un exercițiu de legislație în mișcare: reguli introduse, amânate și apoi reconsiderate.
Din perspectivă legislativă, obligația de emitere a facturilor prin sistemul RO e-Factura exista și anterior acestor clarificări pentru persoanele fizice care aveau calitatea de persoane impozabile și desfășurau activități economice în mod independent. Cu toate acestea, desfășurarea activității economice exclusiv în baza CNP-ului, fără un cod de identificare fiscală distinct, a generat în practică multiple dificultăți operaționale, în special în ceea ce privește accesul efectiv la sistemul RO e-Factura.
Viraje legislative.
În încercarea de a clarifica această situație, legiuitorul a intervenit prin OUG nr. 89/2025, introducând obligația expresă pentru persoanele fizice care se identifică prin CNP de a se înscrie în Registrul RO e-Factura obligatoriu. La scurt timp însă, prin OG nr. 6/2026, termenul de aplicare a fost amânat până la 1 iunie 2026. Ulterior, cu doar două săptămâni înainte de intrarea în vigoare a obligației amânate, Ministerul Finanțelor a susținut un amendament care schimbă din nou abordarea și propune eliminarea caracterului obligatoriu al utilizării sistemului.
Impactul practic al acestor reguli nu se limitează exclusiv la persoanele fizice emitente ale facturilor, ci și la clienții acestora care au obligația de a primi și înregistra facturile prin sistemul național RO e-Factura.
Prin noul viraj legislativ, autoritățile confirmă încă o dată caracterul oscilant al legislației fiscale din România. Pentru contribuabili, mesajul este dificil de gestionat, alimentând semne de întrebare nu doar asupra eficienței măsurilor de digitalizare fiscală, ci și asupra predictibilității procesului de legiferare fiscală.
Dacă la nivel local regulile au fost adesea rescrise din mers, ViDA mizează pe o logică diferită: o reformă construită în etape, pe baza unui calendar predictibil și a unei armonizări progresive. Termenul-limită de 1 ianuarie 2035 până la care va trebui ca statele membre să își alinieze sistemele existente la noul cadru european pentru raportarea tranzacțiilor transfrontaliere va marca faza finală a acestui proces.
