Ministrul Finanțelor a prezentat la EcoFin amploarea măsurilor adoptate de România pentru stabilizarea finanțelor statului

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat astăzi la EcoFin (consiliul miniștrilor de economie și finanțe din UE), amploarea măsurilor fiscal-bugetare luate de România și angajamentul pentru stabilizarea finanțelor statului, după ce România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, și a fost evaluată de EcoFin și Comisia Europeană că nu a luat anterior măsuri adecvate pentru reducerea deficitului conform angajamentelor.

"Ministrul Finanțelor a participat la Consiliul EcoFin, început printr-o discuție informală despre perspectivele economice ale Uniunii Europene. Și în acest cadru, ministrul Finanțelor a subliniat, chiar de la debutul reuniunii, amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung", a anunțat Ministerul Finanțelor.

Ministrul Finanțelor a avut, de asemenea, un schimb rapid de opinii și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, înainte de deschiderea oficială a Consiliului. Dialogul va continua în partea a doua a zilei, în contextul discuției asupra recomandării privind traiectoria de ajustare fiscală a României.

CITEȘTE ȘI Grindeanu: PSD va propune impozite pentru transferurile multinaționalelor în afara țării în al doilea pachet de măsuri fiscale

Guvernul condus de Ilie Bolojan a prezentat ieri pachetul de măsuri fiscal-bugetare, care include creșterea TVA, cota generală ajunge la 21% iar singura cotă redusă va fi 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșterea accizelor, a taxării băncilor, precum și o reformă amplă la asigurările de sănătate, unde un număr mare de persoane care până în prezent erau asigurate din oficiu, fără să plătească, vor rămâne fără asigurare, acesta fiind cazul coasifguraților - soț/soție, părinte fără venituri aflat în întreținere. La persoanele care primesc indemnizație de creștere copil, indemnizație de șomaj, venit minim de incluziune, alte indemnizații, cum sunt cele de revoluționar, Guvernul a făcut o concesie și a acceptaat ca aceștia să rămână asigurați în schimbul reținerii contribuției de 10% din venitul plătit de către stat. Guvernul și-a angajat răspunderea pe acest pachet de măsuri în Parlament.

EcoFIn (consiliul miniștrilor responsabili de economie și finanțe din statele membre) a avut astăzi pe agendă o propunere de recomandare pregătită de către Comisia Europeană încă de pe 23 iunie.

Ce prevede recomandarea pregătită de către Comisie înainte de pachetul de măsuri anunțat de către Guvern

EcoFin cere României să adopte o reformă fiscală mai puternică, care să aducă venituri suplimentare la buget "semnificativ peste 1,7% din PIB" pe an, în contextul în care situația fiscală a țării s-a deteriorat mai tare decât se anticipa (deficitul în 2024 a fost de 9,3% față de ținta de 7,9% prevăzută în planul fiscal pe șapte ani), prevede draftul de decizie pregătit de către Comisia Europeană (CE) pentru ședința EcoFin din data de 8 iulie.

Veniturile suplimentare din taxe ar trebui să fie însoțite de eficientizarea ANAF și a mecanismelor de colectare, precum și de un control riguros al cheltuielilor, inclusiv în ce privește cheltuielile cu salariile în sectorul public.

CITEȘTE ȘI UniCredit taie prognoza de creștere economică și vede deficitul la peste 8% din PIB în acest an. Măsurile fiscale accelerează inflația, dar România evită retrogradarea la junk

Proiectul este disponibil aici, sub forma unui proiect de recomandare pregătit de către Comisia Europeană pentru ședința EcoFin de pe 8 iulie.

În prezent, reforma fiscală din PNRR și planul fiscal prevede creșteri de venituri la buget de 1,3% din PIB pentru nouă luni de aplicare în 2025 (0,9% din PIB dacă dăm la o parte efectul măsurilor pe venituri deja adoptate prin ordonanța trenuleț din decembrie) și un impact de 1,7% pe an întreg începând din 2026. O solicitare pentru venituri semnificativ peste 1,7% din PIB, ar însemna creșteri de taxe mai dure.

Draftul a fost întocmit după reuniunea EcoFin de pe 20 iunie, la care consiliul a adoptat constatarea Comisia de la început de iunie, parte a mecanismului la nivel UE pentru monitorizarea situațiilor de deficit excesiv, că România nu a luat măsuri adecvate, până la momentul respectiv, pentru reducerea deficitului bugetar. 

"Consiliul a adoptat o nouă decizie prin care se constată că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât s-a recomandat, ceea ce a dus la un deficit public ridicat persistent și a pus în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv al României până în 2030. Decizia de astăzi deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă România nu ia măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare", a anunțat pe 20 iunie EcoFin.

Profit.ro a scris pe 4 iunie, că CE declanșează împotriva României procedurile ce pot duce la suspendarea accesului țării la banii din PNRR și la fondurile de coeziune, având în vedere că statul român nu a luat măsuri adecvate pentru reducerea deficitului buegatar, situat la 9,3% din PIB anul trecut, cel mai ridicat din UE. Adoptarea la EcoFin de azi a constatărilor CE de pe 4 iunie era o formalitate.

CITEȘTE ȘI Trump prelungește termenul limită pentru tarife până la 1 august. UE încă nu a fost notificată

La început de iunie, Comisia a transmis verbal României că cea mai bună cale de urmat ar fi ca până la 30 iunie să trimită aceste propuneri, așa încât EcoFin programt pe 8 iulie, înainte de pauza de vară (următoarea ședință EcoFin este pe 10 octombrie) să se poată constata revenirea României pe o traiectorie responsabilă în ce privelște deficitul.

România are programate evaluări din partea agențiilor de rating, Fitch pe 15 august, Moody's în septembrie și S&P în octombrie. O evaluare bună pe 8 iulie ar ajuta România să își păstreze ratingul recomandat pentru investiții, în contextul în care toate agențiile de evaluare financiară au perspectivă negativă pentru România și au avertizat că ar putea retrograda ratingul suveran dacă nu sunt luate măsuri de corecție.

Recomandarea EcoFin pregătită pentru 8 iulie

Draftul de recomandare a fost pregătit anterior pentru ședința EcoFin din 8 iulie.

România trebuie să se încadreze într-o creștere a cheltuielilor primare nete de 2,8% în acest an, comparativ cu 5,1% în planul fiscal aprobat în noiembrie. De asemenea, în 2026, va fi permisă o creștere de numai 2,6%, față de 4,9% în planul fiscal. Aceste procentaje fac parte din noua traiectorie de ajustare pe care CE o trasează ascum.

"Aceste reforme și investiții (care au susținut extinderea perioadei de ajustare de la 4 la 7 ani) vor continua să fie monitorizate de Comisie. Cu toate acestea, având în vedere deteriorarea recentă a poziției fiscale a României în raport cu planul fiscal-structural pe termen mediu, domeniul de aplicare al reformelor din planul respectiv, în special cele care au o influență mai directă asupra perspectivelor fiscale și a sustenabilității datoriei, trebuie extins. Viitoarea reformă fiscală ar trebui să urmărească generarea de venituri suplimentare semnificativ peste 1,7% din PIB, nivel care a fost prevăzut în planul fiscal. Pentru a contribui la redresarea situației fiscale, vor fi necesare și măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea administrării și colectării impozitelor și pentru a asigura un control strict asupra cheltuielilor curente, inclusiv a salariilor din sectorul public", prevede draftul de recomandare.

CITEȘTE ȘI Consiliul Fiscal analizează pachetul de măsuri fiscale: Nu există alternativă la o corecție severă. Fără măsuri, am ajunge la un defieficit cash de peste 8,5% din PIB, după ce arată execuția la 5 luni

România ar trebui să adopte măsuri de corectare până la 15 octombrie, va solicita EcoFin pe 8 iulie, în cazul în care România nu va trimite până la acel moment un set adecvat de măsuri care să schimbe situația.