ULTIMA ORĂ Bruxellesul cere României să taie deficitul cu 2,2 miliarde de euro, dublu față de ce a propus Guvernul cu măsuri de austeritate cum este înghețarea salariilor bugetarilor

ULTIMA ORĂ Bruxellesul cere României să taie deficitul cu 2,2 miliarde de euro, dublu față de ce a propus Guvernul cu măsuri de austeritate cum este înghețarea salariilor bugetarilor
scris 21 nov 2018

Comisia Europeană vrea ca România să reducă deficitul bugetar cu cel puțin 1% din PIB în 2019, aproximativ o treime din deficitul bugetar estimat de Guvern anul acesta. Comisia a argumentat această solicitare, pentru o ajustare mai drastică față de ce a cerut în iunie, afirmând că situația s-a schimbat în acest timp, iar România nu a adoptat măsuri efective pentru corectarea abaterii. Guvernul estimează pentru anul în curs un deficit de 3%, după ce a majorat puternic cheltuielile, precum cele cu salariile. România a transmis recent Comisiei propuneri de măsuri de austeritate, pentru o corectare a deficitului de amploare mai redusă, printre acestea fiind înghețarea salariilor și menținerea unui număr constant de angajați în sectorul public.

De ce este important: O reducere mai amplă a deficitului bugetar anul următor înseamnă măsuri de austeritate mai puternice, cum sunt cele propuse deja de Guvern Comisiei în octombrie, dar insuficiente acum, sau majorări mai puternice decât plănuia Guvernul în ce privește veniturile colectate la buget, eventual prin majorarea unor taxe. Autoritățile au înaintat de-a lungul anilor constant, printre măsurile de creștere a veniturilor, și reducerea evaziunii, extrem de mare, însă în practică aceasta nu a depășit niciodată stadiul declarativ.

Lansarea proiectului „Inovare, diversificare de produs și proces la ANC TRADING CONF” CITEȘTE ȘI Lansarea proiectului „Inovare, diversificare de produs și proces la ANC TRADING CONF”

PIB este estimat pentru anul următor de Comisia de Prognoză, estimare utilizată de Guvern, la 1.022 miliarde lei (circa 222 miliarde de euro). La acest nivel, ajustarea cerută de Comisie, de 1% din PIB, este de 10 miliarde de lei (2,22 miliarde de euro), iar cea suplimentară față de ceea ce a propus deja Guvernul, de 0,5% din PIB, reprezintă 5 miliarde de lei (cca 1,1 miliarde de euro).

Guvernul vrea să finanțeze deficitul bugetar din dividende suplimentare impuse campionilor naționali: după Romgaz, și Nucleaelectrica anunță că va vărsa la buget peste 230 milioane lei. Surse: multiple cereri de la Guvern CITEȘTE ȘI Guvernul vrea să finanțeze deficitul bugetar din dividende suplimentare impuse campionilor naționali: după Romgaz, și Nucleaelectrica anunță că va vărsa la buget peste 230 milioane lei. Surse: multiple cereri de la Guvern

"În cazul României, Comisia a stabilit că nu au fost luate măsuri efective ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o recomandare revizuită adresată României pentru ca aceasta să își corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare vizând atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu. În iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare privind o ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri efective pentru a-și corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1 % din PIB în 2019. Deficitul public a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 și se preconizează că acesta va ajunge la -3,3 % în 2018, -3,4% în 2019 și -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE", este mesajul de la Bruxelles.

Guvernul s-a abătut semnificativ în ultimii ani de la Obiectivul bugetar pe termen mediu (Medium term objective - MTO), care prevede pentru România o țintă de deficit de 1% din PIB. De mai mulți ani, România are, însă, deficite bugetare de aproximativ 3% din PIB, iar Comisia Europeană a solicitat corectarea acestor deviații.

Potrivit unui document transmis recent Comisiei Europene, Ministerul Finanțelor a propus ca deficitul bugetar (ESA) să scadă cu 0,5 puncte procentuale în 2019, dar și în 2020. Astfel, pentru 2019, deficitul ESA ar urma să coboare la 2,38% din PIB, echivalent cu un deficit cash de 2,58% și un deficit structural de 2,71%.

În iunie, Consiliul UE a solicitat României să corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

Execuție bugetară: Deficit de 16,8 miliarde de lei în primele nouă luni, de peste două ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut CITEȘTE ȘI Execuție bugetară: Deficit de 16,8 miliarde de lei în primele nouă luni, de peste două ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut

România a răspuns în scris în luna octombrie cu mai multe propuneri de măsuri care ar trebui să limiteze cheltuielile.

În scrisoarea din octombrie către Comisie, Ministerul Finanțelor a propus, printre alte măsuri de austeritate, înghețarea salariilor brute ale bugetarilor la nivelul din decembrie 2018, cu precizarea că legea salarizării unitare nu se va aplica, păstrarea actualului număr de angajați din sectorul bugetar, înghețarea cotei de transfer la Pilonul II de pensii, dar și o serie de măsuri care să susțină veniturile statului, cum ar fi solicitarea de dividende reprezentând 90% din profitul companiilor de stat, aplicată și anii trecuți, și îmbunătățirea colectării TVA ca urmare a introducerii noilor case de marcat, a modernizării vămilor și a modificărilor la legilatia insolvenței. Măsurile au fost prezentate într-un document transmis Comisiei Europene, în care Ministerul Finanțelor a explicat cum intenționează Guvernul să reducă deficitul bugetar la 2,58% (cash) în 2019, de la 2,97% estimat pentru anul în curs.

De altfel, recent, Guvernul a anunțat desființarea a peste 4.000 de posturi neocupate din sectorul public, aceasta fiind tot una dintre măsurile prin care încearcă să țină sub control deficitul bugetar.

Și experții FMI s-au arătat îngrijorați la mijlocul lunii noiembrie, în urma unei misiuni la București, și au atras atenția autorităților că majorarea salariilor din sectorul public și modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma implicațiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilității fiscale și creșterii economice pe termen lung. În plus, autoritățile trebuie să lupte împotriva corupției, deoarece reducerea corupției contribuie la creșterea veniturilor guvernamentale, la eficientizarea cheltuielilor și la dezvoltarea competitivității, potrivit experților instituției internaționale, potrivit FMI.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
buget
deficit bugetar
comisia europeana
austeritate