Îndatorarea, calculată ca pondere în PIB, se situa în iunie la 57,2% din PIB, comparativ cu 54,8% la finalul anului anterior.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a preluat portofoliul în iunie, a avertizat că până la finalul anului îndatorarea ar putea ajunge aproape de 60% din PIB, circa 1.100 de miliarde de lei.
Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2025 este în sumă de cca 232 miliarde lei.
Acest plan a fost construit pentru deficitul bugetar de 7% din PIB anunțat la început de an. Cum deficitul bugetar v fi mai mare, peste 8% probabil, și nevoia de împrumuturi va fi mai ridicată.
"În vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil Guvernul are în vedere măsuri pe termen mediu, care urmăresc consolidarea finanțelor publice și îmbunătățirea sustenabilității datoriei, în concordanță cu cadrul programatic național, cu angajamentele asumate la nivel european și cu obiectivele prevăzute în noul Program de guvernare.
În acest sens, guvernul învestit la începutul lunii iunie 2025 a adoptat deja un pachet de măsuri ferme, inclusiv prin OUG nr. 36/2025 privind personalul plătit din fonduri publice și primul pachet de măsuri de consolidare fiscală, la nivel de lege", potrivit Ministerului Finanțelor.
Primul pachet de măsuri de consolidare fiscală, include măsuri privind veniturile, cât și cheltuielile bugetare, după cum urmează:
1. Pe partea de venituri, cele mai importante măsuri, cu intrare în vigoare începând cu luna august 2025, sunt următoarele:
(i) creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și ajustarea cotelor reduse de TVA de la 5% și 9% la 11% pentru articole precum cărți, unele activități culturale, HoReCa, locuințe sociale, energie, lemne de foc, alimente, medicamente, apă și pesticide;
(ii) creșterea accizelor cu 10% pentru combustibili și alcool și cu 2,25% pentru produsele din tutun;
(iii) instituirea contribuției CAS pentru pensiile mai mari de 3 000 RON și pentru anumite prestații sociale;
(iv) majorarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri din sectorul bancar de la 2% la 4% pentru anii 2025 și 2026; și
(v) creșterea taxelor pe jocurile de noroc.
Acestea sunt completate de măsuri suplimentare care vor intra în vigoare începând cu luna ianuarie 2026, respectiv: creșterea impozitului pe dividende de la 10 % la 16 %, creșterea taxei de drum de la 28 euro la 50 euro (pe an);
2. Pe partea de cheltuieli, cele mai semnificative măsuri includ:
(i) reducerea bonusurilor acordate în cadrul administrației publice, cum ar fi cele pentru personalul care este implicat în gestionarea fondurilor UE și alte categorii de indemnizații și prime;
(ii) menținerea salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale înghețate în anul 2026, precum și o reducere a pragului de venit pentru acordarea voucherelor de vacanță;
(iii) eficientizarea activității din educație prin ajustarea volumului de muncă al cadrelor didactice și restructurarea sistemului de burse pentru studenți;
(iv) extinderea bazei de contribuții la sănătate prin introducerea contribuțiilor obligatorii la asigurările de sănătate pentru persoanele coasigurate și ajustarea ratelor de compensare pentru concediile medicale și incapacitatea temporară de muncă;
(v) reprioritizarea cheltuielilor de investiții.
Măsurile aferente celui de-al doilea pachet urmăresc implementarea de politici publice care să conducă la eficientizarea statului și asigurarea unui tratament mai echitabil al cetățenilor și firmelor, și acestea vizează:
(i) pensiile de serviciu (vârsta de pensionare și modalitatea de calcul a cuantumului pensiei) cu impact în principal asupra cheltuielilor;
(ii) domeniul sănătății, în care se urmărește îmbunătățirea managementului, organizării și creșterea responsabilității, cu impact semnificativ atât asupra veniturilor cât și asupra cheltuielilor
(iii) guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (creșterea transparenței selecției managementului și eliminarea privilegiilor, un tratament corect al actionarilor minoritari, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și a indemnizațiilor acestora);
(iv) eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (ANCOM, ANRE și ASF); și
(v) redresarea și eficientizarea resurselor publice (combaterea evaziunii fiscale și a fraudelor, extinderea bazei de impozitare pentru taxele locale), fapt ce va influența pozitiv veniturile bugetului general consolidat.
Aceste măsuri vor fi urmate de inițiative suplimentare care vor contribui la întărirea disciplinei fiscale și la optimizarea gestionării resurselor publice.
