Propusă timid de guvernul francez, o taxă globală de 2% pe averea miliardarilor ar genera venituri de 40 de miliarde de euro pentru statele europene, potrivit unui raport publicat luni de Observatorul Fiscal European, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
„Miliardarii din întreaga lume au rate efective de impozitare cuprinse între 0 și 0,5% din averea lor, din cauza utilizării frecvente a societăților fantomă pentru a se sustrage de la plata impozitului pe venit”, deplânge acest laborator de cercetare condus de economistul francez Gabriel Zucman.
Finanțat în special de Uniunea Europeană, Observatorul propune introducerea unui impozit minim la nivel mondial pe averea celor aproximativ 2.800 de miliardari, cu o rată de 2%, arată G4Media.ro.
Principiul acestei taxe este similar cu cel al impozitului minim de 15% pe profitul societăților comerciale, care este implementat treptat în întreaga lume în urma încheierii unui acord internațional sub egida OCDE la sfârșitul anului 2021.
Potrivit Observatorului, miliardarii europeni plătesc în prezent doar șase miliarde de dolari pe an în impozite.
Însă, prin impozitarea averii lor cu 2%, aceste venituri fiscale ar putea crește de șapte ori, ajungând la 42,3 miliarde de dolari (40 de miliarde de euro) în Europa – și la peste 200 de miliarde de euro la nivel mondial.
Pentru economistul Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, care a scris prefața raportului, aceste venituri „sunt indispensabile pentru societățile noastre (…) într-un moment în care guvernele trebuie să facă investiții esențiale în educație, sănătate, infrastructură și tehnologie”.
În septembrie, ministrul francez al conturilor publice, Thomas Cazenave, a declarat că dorește să înființeze un „grup de lucru transpartinic” care să analizeze impozitarea internațională a persoanelor fizice.
Guvernul exclude orice nouă taxă națională pe averea celor foarte bogați, considerând că o astfel de taxă ar trebui decisă la nivel european sau internațional.
La sfârșitul lunii septembrie, deputatul comunist Nicolas Sansu și deputatul MoDem Jean-Paul Mattei au sugerat, într-un raport, introducerea unei taxe excepționale și temporare pe averea celor mai bogați europeni.
Aceștia au calculat că „o taxă de 5% eșalonată pe 30 de ani, bazată pe activele financiare nete ale celor mai bogați 10%, ar permite strângerea a 150 de miliarde de euro”.
În raportul său, care face un bilanț al reformelor recente ale sistemului fiscal internațional, Observatorul a salutat luni succesul schimbului automat de informații bancare, în vigoare din 2017.
În timp ce „majoritatea” activelor financiare plasate de gospodării în paradisuri fiscale nu erau declarate autorităților fiscale înainte de 2013, zece ani mai târziu, doar aproximativ 25% dintre aceste active „scapă impozitării”.
Pe de altă parte, impozitul minim global pe companii a fost „considerabil slăbit”, potrivit celor aproximativ o sută de cercetători care au contribuit la raport.
Acordul negociat în cadrul OCDE conține o derogare care permite companiilor să excludă din baza de impozitare o parte din activele lor și din salarii. Prin urmare, rata efectivă de impozitare a acestora scade cu mult sub nivelul teoretic de 15%.
Prin urmare, Observatorul propune o creștere a ratei de impozitare de la 15% la 25%, ceea ce ar duce la o „aproape triplare” a veniturilor fiscale.
