Autori

2018 ar fi trebuit, potrivit scenariului guvernanților, analiștilor și reprezentanților industriei, să fie anul confirmării României ca cel mai mare viitor producător de gaze al Uniunii Europene (UE), prin adoptarea cel puțin a două decizii finale de investiție în Marea Neagră și prin crearea unor burse de tranzacționare (BRM, și OPCOM) care ar fi creat premisele apariției, în România, a unui hub regional de gaze. Cum “viața bate filmul”, la finalul anului, industria de gaze a fost premiată de guvernanți, e adevărat, însă nu cu Globul, ci cu Zmeura de Aur.

Prețul unui litru de benzină va crește din 1 ianuarie la peste 5 lei/litru, ca urmare a intrării în vigoare a două acte normative prin care, pe de o parte, sunt indexate accizele cu rata inflației, iar, pe de alta, este majorat conținutul obligatoriu de biocarburanți în litrul de benzină, respectiv motorină. Ultima măsură ar putea avea și efecte secundare pentru posesorii de mașini mai vechi, mai ales că este introdusă într-o lună de iarnă, în care aceștia oricum au probleme cu pornirea motoarelor la temperaturi negative. De aceea, potrivit actului normativ, aceștia trebuie avertizați de comercianți în legătură cu conținutul benzinei, respectiv motorinei.

ExxonMobil a adoptat decizia finală de investiție în dezvoltarea zăcământului de gaze offshore West Barracouta din Australia, în scopul de a furniza gaze suplimentare piața internă australiană. Deși ar fi trebuit să adopte o decizie similară până la finalul anului și în cazul Neptun Deep, compania americană a amânat procesul ca urmare a adoptării cu întârziere de către Parlament a Legii offshore. Aceasta majorează considerabil fiscalitatea în domeniu și impune restricții de export, date ce modifică substanțial business planul din Marea Neagră al companiei americane, care trebuie să-și refacă toate calculele de profitabilitate.

Plafonarea prețului gazelor la 68 de lei/MWh ar urma să fie aplicată, potrivit ultimei variante a ordonanței de urgență privind noile taxe discutate în Guvern, doar pentru producția onshore, cea offshore urmând a fi exceptată. În plus, și taxa impusă pe cifra de afaceri companiilor care activează pe piața energiei electrice și termice ar urma să fie redusă de la 3%, în varianta inițială, la 2%, afirmă surse din coaliția guvernamentală.

Plafonarea prețului de vânzare al gazelor naturale ar conduce la o discriminare a producției interne în raport cu importurile și la o concentrare și mai mare a pieței, ca urmare a faptului că cel mai mult au de suferit producătorii mici, susține, într-un comunicat, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).