Firmele care nu au instalate noile tipuri de case de marcat cu jurnal electronic, care ar trebui să comunice online cu ANAF, vor fi sancționate direct cu amenzi de până la 10.000 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern care elimină această contravenție de sub incidența Legii prevenirii. În prezent, firma găsită în neregulă nu este sacționată direct la momentul la care ANAF constata în control lipsa noului tip de casă de marcat, ci primește un plan de conformare, urmând să fie sancționată abia ulterior, dacă nu respecta planul respectiv. Este important de precizat că ANAF nu are acum sistemul informatic pentru a comunica online cu aceste case de marcat, iar informațiile care în viitor ar urma să fie transmise online sunt depuse acum de firme la ANAF prin intermediul unui formular lunar. Achiziția sistemului informatic ar putea fi gata pe la mijlocul anului.
Eleodor-Mihai Mandreș, susținut de ALDE, a revenit ca secretar de stat la Ministerul Finanțelor, post de pe care a plecat în septembrie, în contextul în care mai mulți demnitari, inclusiv secretari de stat, au plecat din Executiv ca urmare a ieșirii ALDE de la guvernare.
Anul 2020 vine cu o serie de noutăți în aria fiscalității, contabilității, salarizării și combaterii spălării banilor, iar companiile vor trebui să analizeze modelul de afaceri și sistemele utilizate, astfel încât să implementeze noile modificări ale legislației. Printre acestea se numără split TVA, diminuarea accizei la carburanți, schimbări vizând ambalajele, depunerea situațiilor anuale ori salariul minim.
Guvernul împrumută în fiecare an sume mari de bani pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la un nivel foarte ridicat și anul următor, dar și pentru a achita, proces numit rostogolire, datoria veche ajunsă la scadență. Anul acesta, din suma totală de 86,9 miliarde lei pe care statul urmează să o împrumute, 40,6 miliarde de lei sunt datorie nouă, necesară pentru acoperirea deficitului bugetar, iar 46,3 miliarde lei sunt împrumuturi contractate pentru a putea plăti datoriile vechi ce ajung anul acesta la scadență. Cele mai încărcate luni la plata datoriilor sunt februarie, aprilie, septembrie și octombrie, în timp ce lunile iulie și decembrie, fără scadențe, dar și iunie, cu doar 50 de milioane de lei, sunt cele mai relaxate.
Rezerva de valută a Ministerului Finanțelor s-a situat în decembrie la circa 3,9 miliarde de euro, cu 1,3 miliarde de euro mai puțin față de suma prevăzută de precedentul guvern, de circa 5,2 miliarde de euro, și cu 2,3 miliarde de euro mai puțin decât a devenit necesar după ce rectificarea bugetară a schimbat complet situația împrumuturilor statului, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Rezerva de valută (buffer-ul) ar trebui să se situeze la circa 4 luni din necesarul brut de finanțare al Guvernului, iar în noiembrie era estimată la peste 5 miliarde de euro. Datele pe baza cărora Profit.ro a calculat nivelul buffer-ului au fost incluse de Ministerul Finanțelor într-o prezentare destinată investitorilor străini. Este îngrijorător că Finanțele intenționează ca în 2020 să continue cu o rezervă de valută la un nivel similar cu cea din decembrie. Astfel, în loc să acopere circa 4 luni din necesarul brut de finanțare, buffer-ul din decembrie acoperea doar 2,5 luni, iar pentru 2020 este planificat la 2,7 luni.