Principalele partide politice ale țării nu au reușit să ajungă la un acord asupra unei așa-numite legi a salarizării unitare, una dintre condițiile pentru deblocarea de fonduri suplimentare din partea Uniunii Europene, astfel că România riscă acum să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile blocului comunitar, scrie Bloomberg.
Deși acest lucru s-ar putea să nu submineze bugetul din acest an, impasul politic ridică semne de întrebare cu privire la disponibilitatea țării de a reduce deficitul în următorii ani.
Reducerea deficitului este considerată un criteriu-cheie pentru ca România să evite o retrogradare la ratingul de credit junk.
“În acest context, riscurile de rating nu pot decât să crească. Eșecul de a adopta o reformă-cheie, care a fost discutată de ani de zile, nu va ajuta povestea de credit a României”, a declarat economistul Valentin Tătaru de la ING Bank București.
Toți cei trei evaluatori de credit majori acordă în prezent României cel mai scăzut rating de investiții, cu o perspectivă negativă.
Luna trecută, România a evitat la limită reducerea datoriei sale la calificativul “junk”, nerecomandat investitorilor, de către Fitch Ratings, după ce guvernul a contestat decizia inițială a agenției financiare.
Cresc costurile de împrumut
Costurile de împrumut interne ale României sunt deja cele mai mari din UE, iar obligațiunile sale externe se tranzacționează la un preț redus față de cele ale țărilor cu ratinguri similare din regiune.
Obligațiunile în dolari ale țării au fost printre cele mai slab performante pe piețele emergente joi, randamentul obligațiunilor cu scadență în 2036 crescând cu 5 puncte de bază, până la 6,56%.
Bloomberg amintește că România este condusă de un cabinet interimar fără majoritate parlamentară de la prăbușirea guvernului de coaliție în luna mai, în urma disputelor privind măsurile bugetare.
Partidele politice au convenit anterior asupra mai multor proiecte de lege care vor ajuta la deblocarea a peste 3 miliarde de euro din finanțarea UE, inclusiv aprobarea parlamentară în această săptămână a așa-numitei legi a integrității, care a fost una dintre bornele-cheie ale programului de redresare.
Legea salarizării, la rândul ei, a fost considerată esențială pentru reducerea dezechilibrelor din sectorul public și pentru stabilirea terenului pentru cheltuieli mai previzibile pe viitor.
În analiza sa de credit de la finele lunii iulie, Fitch a declarat că neimplementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, necesare pentru stabilizarea datoriei pe termen mediu, se numără printre factorii care ar putea declanșa o retrogradare a ratingului.
Establishmentul politic riscă să transmită mesajul că factorii de decizie nu sunt suficient de dedicați reformelor fiscale, punând în pericol accesul la fondurile UE, precum și gradul de investiții al țării, potrivit lui Piotr Matys, analist valutar senior la In Touch Capital Markets.
“Agențiile de rating tind să fie răbdătoare, dar răbdarea lor este pe cale să se epuizeze, dacă factorii de decizie din România nu își pun lucrurile ordine”, apreciază Matys.
