Peisajul economic deja dificil va agrava catastrofa umanitară provocată de cutremurele care au lovit Turcia, primele estimări ale pagubelor arătând spre o inflație ridicată și riscuri la adresa bugetului, transmite Bloomberg.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit autorității de gestionare a situațiilor de urgență din Turcia, AFAD, la prima oră a zilei de joi, la patru zile de la cutremurele cu epicentrul în Turcia, bilanțul oficial al deceselor a urcat la 12.873, în timp ce numărul răniților depășește 63.000, scrie Agerpres.
Analiștii încearcă să evalueze impactul exact al cutremurelor asupra economiei Turciei, țară cu un PIB de 819 miliarde de dolari, care se confruntă deja cu creșterea dezechilibrelor ca urmare a unor politici neortodoxe destinate limitării inflației și în același timp diminuării dobânzilor. Autoritățile au fost nevoite să suspende tranzacțiile bursiere în timp ce cursul de schimb al lirei este în continuare susținut prin diverse măsuri.
"Costul acestor dezastre lovește economia Turciei într-un moment în care încrederea investitorilor era deja afectată", spune Nick Stadtmiller, analist la Medley Global Advisors din New York. În plus, "crește riscul unei noi prăbușiri a pieței bursiere având în vedere vulnerabilitățile pre-existente cu privire la cursul de schimb și deficitul de cont curent", adaugă Stadtmiller.
Semnalele referitoare la cum va arăta politica economică și ceea ce este posibil să fie o majorare semnificativă a cheltuielilor au devenit evidente miercuri după ce președintele Erdogan a vizitat zonele afectate. Acesta a spus că lucrările de construcție vor fi finalizate într-un an și, în plus, a anunțat un ajutor de 10.000 de lire (531 de dolari) pentru fiecare familie afectată, urmând ca supraviețuitorii care în prezent stau în corturi să fie transferați în hotelurile de pe coastă.
"Conform estimărilor noastre inițiale, cheltuielile publice privind cutremurele vor fi echivalente cu 5,5% din PIB", susține economistul Bloomberg, Selva Bahar Baziki. În plus, o posibilă schemă de credite garantate de guvern ar putea conduce la o cifră și mai mare, ceea ce ar duce la ratarea țintelor bugetare, adaugă economistul.
Sarcina estimării impactului exact al cutremurelor este complicată de rolul regiunii afectate în cadrul economiei Turciei. Pe hârtie, cele 10 provincii cele mai afectate de cutremurele de luni au o pondere relativ mică în PIB-ul Turciei. Însă, aceste provincii fac parte dintr-un important coridor industrial și agricol care joacă un rol crucial pentru prosperitatea Istanbulului și altor mari orașe. Analiștii de la Oxford Economics estimează că numai perturbările pe termen scurt ale activității în cele zece provincii vor șterge între 0,3% și 0,4% din PIB.
"Un dezastru natural comparabil ar fi inundațiile din Pakistan, care au anulat între 5% și 10% din PIB și desigur au avut un impact negativ asupra vulnerabilității contului extern. Impactul este posibil să fie semnificativ mai mic în cazul PIB-ului Turciei dar va agrava presiunile existente la adresa contului extern și monedei", susține Hasnain Malik, analist la Tellimer.
Pagubele produse zonelor agricole ar putea rezulta în probleme în aprovizionarea cu alimente și o majorare a inflației, într-o țară unde indicele prețurilor de consum este deja la aproape 60%. Preferința lui Erdogan pentru o politică monetară relaxată a lăsat prețurile neancorate și a dat Turciei una dintre cele mai mari rate ale inflației din lume.
Chiar dacă cutremurul amplifică "sentimentul pesimist general" cu privire la acțiunile turcești, perspectivele lor pe termen lung vor depinde de inflație, de "politicile neortodoxe" ale lui Erdogan precum și de alegerile din luna mai, susține Nenad Dinic, analist la Bank Julius Baer.
"Va fi nevoie de mai multe luni pentru a stabili impactul economic, având în vedere că pierderile directe și indirecte de pe urma cutremului sunt necunoscute. Pe termen scurt, însă, țara va avea nevoie urgent de măsuri fiscale și măsuri de politică monetară, iar sprijinul internațional este o necesitate pentru a asigura stabilitatea întregii regiuni", spune Simon Quijano-Evans, economist șef la Capital Management.
