Andreea Nică, vicepreședintele CFA România, spune, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV, că, în ceea ce privește sistemul de pensii, „sunt nori negri la orizont”, mai ales că după 2030 o generație importantă de români va ieși la pensie și „această generație va pune o presiune și mai mare decât cea pe care o vedem acum asupra sistemului public de pensii”.
“Am avut o creștere a pensiilor anul trecut, în septembrie, care nu a fost ancorată în o sursă de venit bugetar. A fost o creștere cu scop electoral, evident. S-a putut face din pix. Este o creștere bună pentru că aveam pensiile mult prea mici. În același timp, este o creștere bazată pe salarii care au crescut mai lent.
Avem peste un milion de români care câștigă salariul minim pe economie și, bineînțeles, contribuțiile lor, impozitele pe care le plătesc, sunt la nivelul acesta. Așa că este bine că avem pensii care au crescut, este însă complicat pentru că o mare parte din deficit poate fi explicată prin această creștere de pensii și de salarii în sectorul bugetar”, precizează aceasta, adăugând că deficitele mari și faptul că decidenții politici fac planuri pe termen foarte scurt reprezintă o vulnerabilitate în contextul în care numărul pensionarilor este tot mai mare, comparativ cu al contributorilor la sistemul de pensii.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
“Noi încurajăm creșterea acestui procent care merge spre Pilonul II, deci spre pensia administrată privat. Este 4,75% acum. Încurajăm creșterea spre 6%, care ar fi, practic, o sumă care ajunge în contul meu. care va contribui la pensia mea. Iar 19% rămâne pentru plata pensiilor din sectorul public. Asta înseamnă că statul trebuie să găsească mijloace pentru a asigura peste acei 19% pe care îi transfer eu restul sumelor ca să plătească pensii”, explică Andreea Nica.
Vicepreședintele CFA România mai spune și că “avem un sistem public de pensii pe deficit”, și o “forță de muncă cu un grad redus de ocupare”.
“Trebuie să luăm măsuri, care nu pot fi prin creșterea forțată a natalității. Putem să luăm мăsuri în reducerea mortalității, pentru că avem o speranță de viață sănătoasă destul de mică. Colegii mei de la CFA România au făcut un studiu și au arătat că dacă nu trăiești peste 74 de ani, practic nu ajungi să recuperezi suma pe care ai contribuit-o la sistemul public de pensii. Deci, abia după 74 de ani ești beneficiar net al sistemului public de pensie”, afirmă ea.
Astfel că, adaugă Andreea Nică, este necesară o perspectivă pe termen lung a decidenților politici și întărirea Piloanelor II și III, chiar și al Pilonului IV.
“Dacă pensionarii de acum au pensii mici, pensionarii de peste 20 de ani nu cred că vor mai avea pensii în niciun fel dacă nu sunt încurajați să încerce să lucreze cât de mult. Să fim onești, vârsta asta de 65 de ani s-a stabilit în 1880 în Germania, adică între timp speranța de viață a crescut. În 1880 nu trăia nimeni până la 65 de ani.
Deci trebuie să găsim mai multe mijloace, mai multe mecanisme prin care să încurajăm persoanele să lucreze cât mai mult, pentru că noi nu avem persoane multe care lucrează după pensie, din contră, se pensionează anticipat”, mai spune vicepreședintele CFA România.
Piața muncii, continuă ea, trebuie modificată în așa fel încât “să se găsească roluri care se potrivesc pentru vârste mai îndelungate”.
“Cu cât populația Românie îmbătrânește, politica publică va fi stabilită de persoane mai în vârstă, așa că presiunea, de fapt, va fi asupra tinerilor din România”, subliniază Andreea Nică.
