Andreea Nica, vicepreședinte CFA România, consideră că analiza situației economice a României nu poate fi făcută separat de modul în care funcționează instituțiile statului și de relația dintre acestea și cetățeni. Ea invocă perspectiva cercetătorilor Daron Acemoglu și James A. Robinson privind echilibrul dintre un stat suficient de puternic pentru a aplica legea și o societate suficient de puternică pentru a ține instituțiile responsabile.
Potrivit acesteia, România se îndepărtează de acest „coridor îngust", într-un context marcat inclusiv de decizii controversate în justiție, anularea alegerilor și lipsa de transparență privind activitatea serviciilor de informații.
„În acest moment, evaluând cum suntem în România, pare că țara se îndreaptă spre o ieșire din acest coridor îngust în care avem stat puternic și societate puternică. Ne uităm la multe lucruri greu de explicat în societatea noastră, ne uităm la decizii în justiție greu de explicat într-un context în care România a avut anularea alegerilor, un lucru extraordinar de grav, în care avem un război la graniță, dar avem și un război de dezinformare în care se luptă pentru mințile noastre", a declarat Andreea Nica, vicepreședinte CFA România, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV.
Ea atrage atenția și asupra modului în care sunt evaluate instituțiile statului, în condițiile în care bugetele serviciilor de informații cresc, dar informațiile publice privind activitatea acestora sunt limitate. În opinia sa, lipsa de predictibilitate instituțională reprezintă un risc economic, nu doar unul politic.
Andreea Nica susține că investitorii pot accepta perioade cu inflație ridicată, deficite mari sau creșteri ale datoriei publice, însă pierderea încrederii în stat și în respectarea regulilor poate avea efecte mult mai grave asupra deciziilor de investiții.
„Investitorii vor sta cu tine dacă ai un an cu inflație mare sau un deficit mare într-un an sau o datorie publică care crește, dar nu vor sta cu tine dacă nu ai legi și nu le respecți. Nu va vrea nimeni să lucreze cu România, să facă o afacere în România și până la urmă să trăiască în România, noi înșine, dacă vedem abuz peste abuz peste abuz și dezinformare", a afirmat ea.
Vicepreședintele CFA România consideră că România trebuie să restabilească echilibrul dintre stat și cetățean prin reforme structurale. În lipsa acestora, spune ea, problemele acumulate în timp pot împinge economia și societatea către o zonă mult mai dificilă.
Din perspectivă macroeconomică, Andreea Nica afirmă că modelul de creștere al României din ultimii ani s-a bazat în mare măsură pe consum, inclusiv pe consum finanțat prin împrumuturi și pe importuri ridicate. Ea compară nivelul consumului individual efectiv din România cu media europeană și arată că decalajul față de UE este mai mic decât cel înregistrat la PIB per capita.
România a ajuns, potrivit datelor menționate de aceasta, la aproximativ 86% din media UE în ceea ce privește consumul individual efectiv, în timp ce PIB-ul per capita se situează la circa 78% din media europeană. În opinia sa, diferența reflectă tocmai stimularea consumului peste nivelul susținut de productivitatea economiei.
„Era un model de creștere vulnerabil, bazat pe importuri foarte mari, care puneau presiune pe cursul de schimb, bazat pe costuri de finanțare foarte mari, bazat pe o productivitate a muncii care a rămas în urma creșterii salariilor reale și atunci am pus presiune destul de mare în economie", a spus aceasta.
Ea subliniază că ritmul de creștere economică s-a redus puternic: 0,9% în 2024 și 0,7% în anul următor, în timp ce pentru 2026 perspectiva este de contracție economică. Construcțiile reprezintă unul dintre puținele sectoare care au înregistrat o creștere semnificativă, de 7,9% în primul trimestru, în principal pe fondul investițiilor susținute de fondurile europene. În schimb, IT&C, industria și alte sectoare au înregistrat scăderi.
Slaba evoluție economică s-a reflectat și în veniturile populației. Andreea Nica afirmă că salariile au crescut nominal cu aproximativ 3%, ceea ce, raportat la inflație, înseamnă o reducere a puterii de cumpărare. Ea subliniază că, la nivel agregat, veniturile reale au ajuns la aproximativ 93%-94% din nivelul de cu un an anterior.
În privința consolidării fiscale, Andreea Nica spune că era de așteptat ca majorarea TVA și a accizelor să afecteze consumul. Retragerea unor facilități fiscale pentru angajații din IT, agricultură, comerț și construcții a avut, de asemenea, efect asupra veniturilor disponibile.
„Bineînțeles că în momentul în care aplici o creștere TVA importantă și de accize importantă, te aștepți consumul să se reducă. Și știm că TVA contribuie 10-11% din produsul intern brut, deci e cam o treime TVA și accize din bugetul pe care îl colectează România din venituri. Deci e o creștere importantă", a explicat ea.
O altă problemă majoră este, în opinia sa, colectarea TVA. Andreea Nica indică un deficit bugetar de aproximativ 41 de miliarde de lei după primele șase luni și un „gap" de TVA estimat de Comisia Europeană la circa 9 miliarde de euro.
Ea consideră că reducerea acestui decalaj ar putea avea un impact major asupra finanțelor publice și susține că problema ține mai degrabă de capacitatea și voința de colectare decât de necesitatea unor noi modificări fiscale.
„Nu cred că e nevoie în continuu să schimbăm cadrul fiscal. Este una dintre principalele probleme. În continuu cadrul fiscal se schimbă. Ne uităm la vecinii bulgari care își mențin cadrul fiscal neschimbat, atrag investitori, fac afaceri, inclusiv investitori români care nu mai au răbdare cu toate aceste schimbări", a afirmat Nica.
În ceea ce privește riscul unei retrogradări a ratingului suveran, ea avertizează că pierderea statutului de „investment grade" ar aduce costuri importante de finanțare. Agențiile de rating, spune Andreea Nica, nu analizează doar situația prezentă, ci și traiectoria economiei și nivelul de încredere în guvernanți.
Un element care contribuie la deteriorarea încrederii este, potrivit acesteia, schimbarea frecventă a discursului politic. Andreea Nica amintește că măsurile fiscale și reforma salarizării fac parte dintr-un plan bugetar structural național pe termen mediu, negociat anterior cu Comisia Europeană, iar asumarea acestor măsuri nu a apărut odată cu actualul guvern.
Ea consideră că mesajele contradictorii ale politicienilor sporesc incertitudinea și riscul perceput de agențiile de rating și de investitori.
Nica avertizează că, dacă reformele nu sunt realizate din timp și într-un mod controlat, presiunea piețelor ar putea impune ulterior măsuri mult mai dure.
„Mă tem că la elitele pe care le avem acum și când zic elite, mă refer așa la un mod de a vorbi despre cei care ne conduc din poziții publice, vor duce lucrurile până în punctul în care economia noastră se poate rupe, până în punctul în care vom fi o țară care va avea nevoie de sprijin și, dacă noi nu ne aliniem să facem reformele astea ordonat, în termenii noștri, o vom face până la urmă forțat și în termenii impuși de piață", a declarat vicepreședintele CFA România.
Ea pune problema și în termenii potențialului economic al României. Apartenența la Uniunea Europeană și NATO ar trebui să ofere României avantaje importante pentru atragerea investițiilor și a finanțării, însă acestea sunt diminuate de problemele interne generate de cheltuieli excesive, măsuri populiste și lipsa reformelor structurale.
Un exemplu indicat de Andreea Nica este reforma administrativă. Ea susține că România menține structuri administrative care nu mai sunt sustenabile din punct de vedere financiar, în condițiile în care numeroase comunități au populații reduse și nu pot genera venituri suficiente pentru finanțarea aparatului administrativ și a serviciilor publice.
Aceasta atrage atenția și asupra problemei demografice, pe care o consideră un risc major pentru economia României. Scăderea populației și îmbătrânirea acesteia vor pune presiune suplimentară pe forța de muncă și pe finanțele publice.
În acest context, ea consideră că nemulțumirea socială poate alimenta orientarea către extreme, mai ales atunci când oamenii resimt deteriorarea situației economice, dar nu înțeleg mecanismele care au dus la aceasta.
„Riscul este că în momentul în care împingi, împingi societatea, înțelegând că este o problemă, dar neștiind exact cum să o rezolve sau ce putere are să rezolve această problemă, va merge spre extreme, din păcate. Asta se întâmplă. Va merge spre extreme", a mai spus Andreea Nica.
