Banca Națională a României va menține dobânda cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de vineri, nivel la care se află din mai 2018, potrivit estimărilor analiștilor. Banca centrală ar putea tăia rezervele minime obligatorii ale băncilor pentru valută, mișcare ce ar putea elibera circa 600 de milioane de euro, bani ce ar ajunge în cele din urmă la finanțarea statului.
BNR ar menține, în ședința de vineri, pentru a 14-a oară consecutiv dobânda de politică monetară la 2,5% pe an. În mai 2018 BNR urca cu 0,25 puncte procentuale dobânda la nivelul curent, în condițiile în care inflația depășea 5% pe an. Rata anuală a inflației s-a mai domolit, dar a încheiat la 4% anul trecut, în afara intervalului țintă de maximum 3,5%. Pentru acest an BNR estimează o rată a inflației de 3,1%.
“BNR merge pe o linie delicată între presiunile inflaționiste generate de politicile de venituri și fiscale expansioniste și poziția monetară relaxată a Băncii Centrale Europene și a băncilor centrale din regiune”, scrie Eugen Sinca, analist BCR, care așteaptă ca banca centrală să nu modifice dobânda cheie la această ședință.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Deficitul fiscal cuplat cu cel de cont curent e deja o “problemă de lungă durată”, care nu s-a schimbat de la ultima ședință a BNR din 8 ianuarie, arată Valentin Tătaru, economist ING Bank România.
Deficitul bugetar pe anul trecut a depășit chiar și așteptările Guvernului PNL și a ajuns la un nivel de 4,6% din PIB, față de valoarea aprobată de 4,4% și mult peste nivelul inițial stabilit de Executivul PSD de 2,8%.
Totodată, deficitul de cont curent a continuat să se adâncească și a ajuns probabil la 5% din PIB în 2019, de la 4,5% din PIB în anul anterior, și doar jumătate mai este finanțat din investițiile străine directe.
“Nu există motive de automulțumire aici, în pofida unei ține îmbunătățite a guvernului privind deficitul fiscal la 3,6% din PIB pentru acest an și a unor semne preliminare care indică o aplatizare a deficitului comercial”, scrie Tătaru.
Din punct de vedere al contextului internațional, BNR ar fi presată mai degrabă să relaxeze politica monetară, având în vedere că operează la un diferențial de dobândă în raport cu inflația mai apropiat de 0 decât băncile centrale din Polonia și Ungaria, care au dobânzi real negative de 1,5-2,5%.
Analiștii citați cred că o măsură de relaxare ce ar putea fi cel puțin discutată la ședința de vineri, anume reducerea rezervei minime obligatorii la pasivele în valută. Chiar guvernatorul Mugur Isărescu a declarat în ianuarie că o reducere a ratei RMO este necesară, dar că e nevoie de o fereastră de oportunitate pentru această operațiune.
“Nu este clar ce înseamnă o fereastră de oportunitate, dar probabil că se referă la faptul ca această acțiune să nu fie percepută de piață ca o măsură directă de relaxare. De exemplu, o tăiere a rezervei minime în valută ar putea fi cuplată cu o emisiune în euro guvernului pe piața internă”, arată Tătaru.
BNR a redus cel mai recent rezervele minime la valută în mai 2017 cu 2 puncte procentuale la 8%. O reducere de 2 pp ar lăsa la dispoziția băncilor circa 600 de milioane de euro, arată BCR.
“O reducere a RMO în valută ar aduce condiții mai bune pentru Ministerul de Finanțe să se împrumute în obligațiuni în euro pe piața internă, ceea ce ar crește bufferul în valută (...) O asemenea măsură ar fi văzută ca neutră de către piețe, în condițiile în care creditele noi retail sunt exclusiv în lei”, arată Sinca.
Totodată, analistul arată că un nivel mai mic al RMO în valută ar îmbunătății și profitabilitatea BNR, în condițiile în care remunerează băncile cu 0,01% pe an pentru rezerve, în timp ce randamentele pe termen scurt la euro sunt negative.
Per total, BCR se așteaptă la o relaxarea a condițiilor de lichiditate și la reducerea RMO în doi pași cu 2 pp fiecare în acest an, după care la o reducere a ratei cheie din 2021.
“Ritmul și amplitudinea relaxării monetare va depinde de implementarea calendarului de consolidare fiscală, care va începe cel mai probabil după alegerile generale. O ajustare fiscală nu poate fi ocolită, având în vedere cele două mari constrângeri: costul relativ mare de împrumut și amenințarea cu retrogradarea ratingului”, arată Sinca.
Situația fiscală este complicată și mai mult de majorarea de pensii de 40% aprobată pentru această toamnă și de care guvernul demis prin moțiune al PNL nu a avut curajul să se atingă, având în vedere că în noiembrie sunt alegeri generale, iar în mai cele locale. Alegerile anticipate ar putea oferi unui nou guvern capacitatea să reducă din presiunile pe buget, cred analiștii.
ING crede că BNR a continuat să protejeze pragul de 4,78/euro și așteaptă ca această stabilitate cumpărată cu intervenții valutare să fie urmată de o ajutare la 4,83/euro și la 4,85/euro la finale lui 2020. “Creșterea tensiunilor politice ar putea oferi condițiile pentru o ajustare în sus a cursului de schimb”, scrie Tătaru.
