Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a fost convocată să aleagă Consiliului de Administrație (CA) al societății Statul Român SA. Cu această ocazie, a fost publicată situația financiară a firmei, care anul acesta și-a mărit pierderile, cu până la 23% din cifra de afaceri. Să facem un exercițiu de imaginație.
Tratăm statul ca pe o firmă obișnuită și scalăm cifrele pentru a face comparația realistă. Tăiem 3 zerouri din sumele din execuția bugetară și vom interpreta categoriile bugetare în termeni specifici unei firme, păstrând structura veniturilor și cheltuielilor.
Firma are o cifră de afaceri echivalentă cu 47,35 milioane lei pe 10 luni, un venit rezonabil pentru o afacere medie spre mare.
Firma cheltuiește 58,29 milioane lei, acumulând pierderi semnificative de 10,9 milioane lei în 10 luni. Aceste pierderi sunt echivalente cu aproximativ 23% din cifra de afaceri, o situație critică pentru sustenabilitatea pe termen lung. Mai ales că firma nu dovedește că s-ar afla într-o perioadă de investiții.
În bugetul de stat există titlul “Cheltuieli de capital”, unde intră investițiile statului în infrastructură și alte surse de creștere a activității economice a țării. Firma aceasta investește doar 4,92 milioane lei (10% din venituri), ceea ce indică priorități reduse pentru creștere și modernizare.
Să zicem că natura activității aduce firmei cheltuieli cu taxe și contribuții (care la stat ar fi asistența socială, cheltuială structurală care definește statul modern) de 18,55 milioane lei (39% din venituri).
Salarii și beneficii: Firma alocă 13,92 milioane lei (29% din venituri) pentru angajați. Această alocare să zicem că este comparabilă cu standardele pieței, dar cumulată cu alte cheltuieli duce la pierderi.
După toate standardele, firma operează într-un model nesustenabil, finanțând pierderile cu precădere prin împrumuturi, capitalul propriu rămânând în mare parte nevalorificat de peste trei decenii. Un astfel de model nu poate fi menținut pe termen lung fără restructurări majore.
Așadar, dacă statul ar fi o firmă ar avea o problemă gravă de sustenabilitate financiară din cauza pierderilor operaționale. Cheltuielile cu taxe (pensiile) și salariile reprezintă aproape 70% din venituri, ceea ce lasă puțin spațiu pentru investiții și creștere. Nu punem la socoteală, din cauza complexității destinațiilor, și cheltuielile cu alte bunuri și servicii, care au avut anul acesta o creștere de 21% și au ajuns să ocupe 13% din cheltuieli.
Candidații la noul Consiliu de Administrație și viitoarea echipă de directori care va fi numită de acesta ar avea sarcina să scoată firma din situația precară în care a ajuns cu precădere în anul curent.
Cifrele din text sunt din ultima execuție bugetară, pe 10 luni din 2024.