Declarația scoate în evidență un paradox bugetar: CSA Steaua este, simultan, cel mai bine finanțat proiect sportiv al statului și unul dintre cele mai controversate din perspectiva eficienței utilizării fondurilor publice.
În 2025, CSA Steaua a beneficiat de un buget record de aproximativ 34 de milioane de euro alocat de Ministerul Apărării Naționale. Suma este mai mare cu 2,5 milioane de euro față de 2024 – an olimpic – și cu 10,6 milioane de euro peste nivelul din 2021, ceea ce înseamnă o creștere de circa 30% în patru ani.
Creșterea substanțială a bugetului nu s-a reflectat, însă, în rezultate sportive pe măsură. În sezonul 2024–2025, nicio echipă a CSA Steaua nu a câștigat campionatul național în disciplina în care a activat. Relevant este și faptul că, la finalul anului trecut, clubul a desemnat drept „echipa anului” formația de fotbal din Liga a II-a, o decizie care a ridicat semne de întrebare.
Premierea pare să fi avut rolul de a justifica investițiile consistente într-o echipă înființată în 2017, care nu are drept de promovare în prima ligă, dar care beneficiază de cel mai mare buget dintre toate secțiile CSA Steaua – aproximativ 2 milioane de euro anual. În aceste condiții, se ridică întrebarea dacă o astfel de alocare are fundament economic sau de altă natură.
Secția de fotbal, mărul de aur al discordiei
Secția de fotbal a CSA Steaua a fost reînființată în 2017, clubul achiziționând locul și lotul echipei private ACS Regal Ferdinand din Liga a IV-a, pentru a evita înscrierea în ultimul eșalon, așa cum prevedeau regulamentele.
Până în 2025, cheltuielile totale cu această secție s-au apropiat de 10 milioane de euro, un nivel fără precedent pentru ligile inferioare din fotbalul românesc. Investițiile sunt cu atât mai greu de justificat cu cât conducerea clubului cunoștea faptul că echipa nu poate promova în prima divizie.
![Opinii: Despre nivelul intelectual, emoțional, de [ lipsă de ] maturitate și de gândire critică al celor ce au creat și al celor care rostogolesc porecla << Ilie Sărăcie >>](http://i0.1616.ro/media/2/1521/18546/21764961/1/1516250649192-1.jpg?width=151)
În pofida promovării intense în mass-media și online, interesul publicului rămâne scăzut. Media de spectatori este de aproximativ 1.400 pe meci, ceea ce plasează CSA Steaua abia pe locul șase în clasamentul asistenței din Liga a II-a.
În sezonul curent, recordul de audiență pe stadionul din Ghencea a fost de 2.532 de spectatori, sub 10% din capacitatea arenei.
Paradoxul Ghencea: „Rivalul” care plătește întreținerea
Pentru echipa de fotbal, MAPN a construit un stadion nou în Ghencea, inaugurat în 2021, cu un cost de 94,7 milioane de euro. Potrivit datelor furnizate de Compania Națională de Investiții și analizelor financiare publicate de site-uri de specialitate, costurile anuale de întreținere se situează între 400.000 și 1,5 milioane de euro, la care se adaugă salariile personalului de mentenanță.
În timp ce aparatul administrativ al Sectorului 6 gestionează o suprafață de 37 km² și 350.000 de oameni, cu aproximativ 250 de angajați, CSA a angajat 42 de persoane pentru a avea în grijă o suprafață de doar 0,082 km².
Practic, raportul de personal pe unitatea de suprafață este de peste 70 de ori mai mare în cazul stadionului din Ghencea, în condițiile în care arena MAPN este, în mare parte, nefolosită.
În ciuda infrastructurii moderne, stadionul generează venituri modeste.
Între 2021 și 2024, veniturile totale au fost de aproximativ 1,97 milioane de euro.
O investigație jurnalistică arată că stadionul Steaua este al doilea cel mai neprofitabil din România, după Arena Națională. Doar în 2024, pierderile din administrarea stadionului s-au ridicat la peste 1 milion de euro.
Cea mai importantă sursă de venit a fost închirierea arenei către terți, în special către FCSB, club care a plătit peste 1.1 milioane de euro în 2024 și 2025 pentru disputarea a 15 meciuri pe stadionul din Ghencea.
Paradoxal, deși FCSB a fost principalul contribuitor privat la bugetul CSA Steaua, clubul Armatei a inițiat multiple litigii împotriva acestuia și, la un moment dat, a refuzat chiar închirierea arenei pentru meciuri europene.
Venituri invizibile
CSA Steaua a investit resurse semnificative în obținerea drepturilor exclusive asupra mărcii „Steaua”. Deși obiectivul a fost atins în urmă cu aproximativ un deceniu, exploatarea comercială a brandului rămâne marginală.
Conform unui document oficial din 2025, clubul a obținut doar 40.272 de lei din valorificarea mărcii pe anul trecut. CSA Steaua are trei contracte de licență, din care încasează 15% din valoarea vânzărilor realizate de parteneri. Cu alte cuvinte, nimeni nu plătește pentru a se asocia cu CSA.
Lipsa atractivității pentru suporteri se reflectă și în venituri.
În 2024, CSA Steaua a raportat încasări totale din bilete de 1,44 milioane de lei (aproximativ 290.000 de euro) pentru toate secțiile sportive.
Prin comparație, FCSB – nimeni alta decât fosta secție de fotbal a CSA - a încasat peste 600.000 de euro din bilete doar din patru meciuri jucate în Ghencea în aceeași perioadă. Conform Golazo, în sezonul 2024–2025, FCSB a depășit 8,7 milioane de euro din vânzarea biletelor.
O marcă notorie… de 1%
La capitolul drepturi TV, situația este similară Meciurile CSA Steaua generează audiențe sub 0,1% rating, motiv pentru care televiziunile deținătoare de drepturi au renunțat, în mare parte, la transmiterea acestora.
Sponsorizările atrase în 2023 și 2024 au totalizat circa 650.000 de euro, reprezentând aproximativ 1% din cheltuielile clubului în aceeași perioadă.
Testul CSA Steaua
Tânărul ministru al apărării are în față o alegere: fie continuă să finanțeze un model costisitor, invocând stabilitatea și tradiția unui sistem construit pe reguli moștenite din perioada comunistă, fie restructurează fundamental proiectul.
Stadionul Steaua poate genera venituri consistente pentru stat, dacă este administrat de un privat. Marca Steaua poate crește în valoare, dacă este asociată cu cluburile private cu cei mai mulți spectatori și suporteri.
Mihai Șomănescu este antreprenor din eterna Terra Nova, combatant în bătălia contra birocrației de orice fel. Pasionat de comunicare, istorie și sport, care crede că libertatea înseamnă să-l asculți și pe celălalt. În pauze, mai scrie.
