' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
La polul opus, băncile sunt, în opinia sa, cele mai bine protejate, inclusiv datorită reglementărilor care le obligă să investească în securitate și reziliență.
Evenimentul a fost transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News
"Cei mai expuși sunt cei cărora atacatorii pot să le creeze un mare haos într-un timp foarte scurt și unde se poate pune presiune foarte mare ca acei clienți să plătească. Și aici vorbim de foarte multe instituții și administrații locale care nu sunt protejate în momentul de față și știm de ce. Provocarea vine din lipsa resurselor IT, echipamentele învechite, bugetele care nu sunt disponibile sau, dacă sunt disponibile, nu sunt disponibile atunci când ai nevoie de ele. În același timp, lipsa personalului specializat, IT, pe care îl găsești foarte greu", a afirmat Alexandru Ion.
În ceea ce privește instituțiile publice, cloudul guvernamental dezvoltat prin PNRR reprezintă un prim pas spre o infrastructură redundantă, însă procesul este departe de a fi încheiat, întrucât nu toate aplicațiile au fost încă migrate.
Potrivit sursei citate, reziliența a devenit unul dintre conceptele esențiale ale anului, pe fondul contextului geopolitic și macroeconomic, care determină o dependență tot mai mare a societății și economiei de tehnologie. Dacă în trecut reziliența era abordată mai degrabă prin scenarii ipotetice de criză, în ultimii ani aceste scenarii au devenit realitate, iar organizațiile trebuie să găsească soluții pentru a asigura continuitatea serviciilor IT, inclusiv în situații de avarie.
"Reziliența înseamnă să poți continua să funcționezi cum trebuie. Sunt situații în care funcționezi în regim de avarie, dar funcționezi. Nu te oprești. Și asta, de fapt, înseamnă reziliența. Oricare dintre riscurile menționate se întâmplă, tu trebuie să poți să funcționezi în continuare", precizează el.
Printre principalele riscuri identificate de Alexandru Ion se numără atacurile de tip ransomware, prin care atacatorii obțin acces la rețele, fură credențiale, criptează sistemele și blochează accesul la date, solicitând ulterior bani pentru deblocarea acestora. Un alt risc important este cel operațional și de infrastructură, care poate să apară atât în urma unor dezastre naturale – cutremure, inundații sau incendii –, cât și din cauza defectării unor componente hardware. În acest ultim caz, existența unor puncte unice de defecțiune (single points of failure) poate afecta funcționarea întregii infrastructuri.
Un alt element de vulnerabilitate este reprezentat de furnizorii din lanțul de distribuție, în condițiile în care companiile și instituțiile depind de servicii și infrastructuri externe, a căror securitate nu o controlează direct.
Totodată, Alexandru Ion atrage atenția asupra riscurilor legate de suveranitatea datelor și jurisdicție. Chiar dacă datele sunt găzduite într-o țară din Uniunea Europeană, compania care le gestionează poate avea sediul central într-un alt stat, iar legislația acestuia poate permite solicitarea accesului la informații stocate în afara granițelor sale. Prin urmare, suveranitatea datelor trebuie analizată atât din perspectivă națională, cât și europeană.
Expunerea la atacuri este amplificată și de utilizarea inteligenței artificiale, care le oferă atacatorilor posibilitatea de a automatiza o serie de operațiuni și de a desfășura atacuri mai rapid și la o scară mai mare.
Un exemplu privind consecințele lipsei de reziliență este incidentul de la ANCPI, care a afectat activități economice și tranzacții imobiliare. În opinia reprezentantului CloudXEdge, cazul nu a evidențiat doar o problemă tehnică, ci mai ales una de continuitate a activității: sistemele informatice critice ar trebui să poată funcționa în continuare, chiar și atunci când infrastructura principală este afectată.
Soluția, susține Alexandru Ion, este ca reziliența să fie avută în vedere încă din etapa de proiectare a infrastructurii IT, nu adăugată ulterior, ca măsură de remediere. Aceasta presupune redundanță la nivel de infrastructură și de locații fizice, copii de siguranță ale datelor și planuri de disaster recovery. O componentă importantă este backupul imutabil, care oferă un nivel superior de protecție față de backupul clasic. În cazul unui atac ransomware, atacatorii care obțin drepturi de administrator încearcă adesea să șteargă sau să cripteze și copiile de siguranță, înainte de a bloca sistemele principale. Backupul imutabil împiedică modificarea sau ștergerea datelor pe perioada de retenție stabilită, inclusiv de către administratorii infrastructurii.
Reprezentantul CloudXEdge recomandă ca aceste copii de siguranță să nu fie păstrate în aceeași infrastructură cu sistemele principale, ci, ideal, într-o a treia locație, protejată separat. De asemenea, companiile trebuie să țină cont de doi indicatori esențiali în planificarea procesului de recuperare: RPO (Recovery Point Objective), care stabilește cât de multe date poate accepta o organizație să piardă în cazul unui incident, și RTO (Recovery Time Objective), care indică intervalul de timp în care sistemele trebuie repuse în funcțiune. Nu este suficient ca datele să fie salvate - organizațiile trebuie să verifice periodic dacă acestea pot fi restaurate corect și în timpul necesar.
O altă soluție este utilizarea mai multor centre de date, prin arhitecturi de tip activ-activ sau activ-pasiv. În primul model, aplicațiile rulează simultan în două locații, sincron sau asincron, în funcție de criticitatea datelor și de toleranța la întreruperi. În modelul activ-pasiv, a doua locație rămâne în așteptare și preia funcționarea în cazul unei avarii la centrul principal. Alexandru Ion subliniază însă că simpla existență a două centre de date nu înseamnă automat georedundanță. Pentru o protecție reală, acestea ar trebui amplasate la o distanță de peste 100 de kilometri și, ideal, pe falii geologice diferite, astfel încât un cutremur sau un alt dezastru local să nu afecteze simultan ambele locații.
"Backupul clasic te protejează în cazul unor accidente minore. Backupul imutabil te protejează complet. În cazul în care un atacator reușește să devină administrator în rețeaua ta, prima dată se uită la backup. Îl șterge sau îl criptează și apoi îți criptează sistemele. Nu mai ai acces la nimic. Practic, backupul imutabil nu îi dă nici măcar administratorului acces la acel backup. Ca să fac o comparație, imaginați-vă o cheie de la casă pe care o ascundeți undeva lângă ușă, în perimetrul locuinței. Acesta este backupul clasic. Backupul imutabil înseamnă că aveți cheia la bancă, într-un seif cu cifru și cu un termen în care acel cifru nu poate fi deschis", detaliază reprezentantul CloudXEdge.
Alexandru Ion a punctat, de asemenea, că în ceea ce privește CloudXEdge modelul de business este construit pornind de la nevoile clienților și se bazează pe furnizarea unui cloud european suveran, dezvoltat cu tehnologii deschise și cu ajutorul unor parteneri locali.
Compania oferă servicii construite în jurul redundanței geografice, al backupului și al soluțiilor de disaster recovery, iar distribuția se realizează printr-o rețea de parteneri, în special integratori de sisteme, care combină serviciile CloudXEdge cu propriile soluții pentru a livra o ofertă integrată clienților finali.
Alexandru Ion are o experiență de peste 20 de ani în industria IT&C.
Anterior, a deținut funcția de Head of ICT&IOT Solution Development în cadrul Vodafone Business România și a fost implicat în proiecte de anvergură în sectorul public și în industrii strategice, precum utilități, finanțe-bănci și retail.
CloudXEdge este un furnizor de soluții și servicii integrate de cloud public, privat și hibrid, care contribuie la modernizarea și creșterea performanței companiilor și instituțiilor publice din România.
Parte a grupului Liberty Global, CloudXEdge aduce pe piață un concept nou, creat de o echipă de experți români recunoscuți în industria IT&C.
CloudXEdge reprezintă un ecosistem de infrastructură cloud distribuită, integrat cu o platformă proprie, care oferă clienților flexibilitatea serviciilor de cloud public, securitatea cloud-ului privat, reziliența soluțiilor hibride și latența ultra-scăzută a tehnologiei edge.
Infrastructura sa, susținută de două centre de date redundante localizate în România și de investiții în tehnologie, este interconectată cu rețeaua globală de telecomunicații Liberty.
Cu o arhitectură AI-ready, ecosistemul integrează atât tehnologii de ultimă generație, capabilități avansate de edge computing și o infrastructură robustă bazată pe centre de date proprii, cât și o platformă cloud proprie: cloudXedge. Portofoliul companiei cuprinde servicii de tip IaaS: VPS, Kubernetes, precum și servicii de backup și disaster recovery.
