Cu deținătorul afacerii la vedere

scris 30 iul 2019

Interese financiare disimulate, lanțuri de deținere complicate, cu zeci de persoane interpuse, întrebări de tipul „cine se ascunde în spatele companiei X?‟… toate acestea ar trebui să dispară, sau măcar să fie semnificativ reduse, în cel mult un an-un an și jumătate. Cel puțin, așa promit măsurile de transparentizare a structurii acționariatului aduse de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, recent intrată în vigoare.

Stop joc acțiunilor la purtător. Dar când, mai exact?

Începând cu 21 iulie 2019 este interzisă emiterea de noi acțiuni la purtător, precum și efectuarea de operațiuni cu acțiuni la purtător existente. Toți acționarii care dețin astfel de acțiuni au obligația de a le depune la sediul societății emitente în următoarele 18 luni. Acțiunile la purtător nedepuse în acest termen vor fi anulate, iar acționarul respectiv va pierde drepturile aferente acestora.

Odată depuse, acțiunile la purtător vor fi convertite în acțiuni nominative. Totodată, la expirarea termenului de 18 luni, consiliul de administrație al societății va înregistra respectivii acționari în registrul acționarilor, împreună cu toate datele de identificare cerute de lege.

Pentru ca aceste noi reguli să fie respectate, sancțiunile prevăzute sunt pe măsură: societățile care nu respectă obligația de conversie în termenul de 18 luni vor fi dizolvate.

Și tu, Dragoș? CITEȘTE ȘI Și tu, Dragoș?

Intențiile sunt, desigur, bune, dar nu am putut să nu remarcăm tehnica nefericită de redactare legislativă. Astfel, consiliul de administrație are obligația de a înscrie acționarii în registru „la data expirării termenului de 18 luni‟, în timp ce sancțiunea dizolvării societății apare în cazul neîndeplinirii acestei obligații „până la expirarea termenului de 18 luni‟.

De asemenea, un alt semn de întrebare poate fi ridicat cu privire la momentul efectiv în care are loc conversia acțiunilor. Dacă acțiunile la purtător vor putea fi convertite numai la momentul expirării termenului de 18 luni menționat mai sus, acest fapt echivalează cu faptul că dreptul acționarilor de a vinde aceste acțiuni este restrâns pe întreaga perioadă de dinaintea conversiei, având în vedere că Legea 129/2019 prevede că de la data intrării în vigoare sunt interzise operațiunile cu acțiuni la purtător.

Emiterea de către o societate de acțiuni la purtător este, într-adevăr, calificată de reglementările europene ca un factor caracteristic situațiilor cu risc potențial mărit de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Totuși, scoaterea acțiunilor la purtător în afara legii nu este o cerință expresă a acestor reglementări, ci doar modul – mai strict – în care statul român a ales să implementeze cerința potrivit căreia "Statele membre iau măsuri de prevenire a utilizării abuzive a acțiunilor la purtător și a warantelor pe acțiuni la purtător".

Nedeclararea beneficiarului real, sancționată

Societățile beneficiază de un termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a Legii 129/2019, în care pot să transmită o declarație privind datele de identificare ale beneficiarilor reali spre înregistrare în Registrul beneficiarilor reali ai societăților.

Întocmirea acestui registru este o altă noutate adusă de Legea 129/2019. Registrul va fi ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului  și va putea fi accesat în conformitate cu normele privind protecția datelor cu caracter personal, cu titlu gratuit, de orice persoană sau organizație care poate demonstra un interes legitim. Registrele beneficiarilor reali trebuie să devină operaționale în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 129/2019.

Simona Halep, „modelul de business” CITEȘTE ȘI Simona Halep, „modelul de business”

Dar cine, este, de fapt, beneficiarul real? În cazul societăților prevăzute în Legea societăților nr. 31/1990, beneficiarii reali ai acestora sunt persoanele fizice care dețin sau controlează în cele din urmă persoana juridică (cu excepția persoanelor juridice ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată), criteriu care se consideră îndeplinit în cazul deținerii a cel puțin 25% din acțiuni plus o acțiune sau participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%. În cazul în care nu se identifică nicio persoană fizică conform descrierii anterioare și nu există motive de suspiciune, se consideră beneficiar real persoana sau persoanele fizice care asigură conducerea societății.

După depunerea declarației inițiale privind beneficiarul real al persoanei juridice, o nouă declarație similară va trebui depusă: la înmatricularea societății; anual, în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale; și ori de câte ori intervine o modificare privind beneficiarul real al persoanei juridice, în termen de 15 zile de la data respectivei modificări.

Sarcina transmiterii declarației privind beneficiarul real aparține reprezentanților legali ai societăților supuse obligației de înregistrare a beneficiarului real, iar netransmiterea acesteia constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. De asemenea, în cazul în care – în termen de 30 de zile de la data aplicării sancțiunii contravenționale – reprezentantul persoanei juridice nu a depus declarația privind datele de identificare ale beneficiarului real, la cererea Oficiului Național al Registrului Comerțului, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății.

Este de remarcat că această sarcină a reprezentantului legal se poate dovedi extrem de dificilă. Astfel, în cazul în care societatea în cauză are acționari persoane juridice, reprezentantul legal nu dispune de nicio modalitate prin care să îi poată obliga pe aceștia să îi transmită cine este beneficiarul real, respectiv persoana fizică de la capătul lanțului de dețineri.

Cu ce cotă de TVA se facturează locurile de parcare ? CITEȘTE ȘI Cu ce cotă de TVA se facturează locurile de parcare ?

Desigur, după ce se va implementa registrul beneficiarilor reali, accesul la aceste informații ar putea fi mai ușor, deoarece reprezentantul legal va putea consulta registrul în cauză. Nu putem, însă, să nu ne întrebăm ce se va întâmpla în cazurile acționarilor care nu vor colabora și care – prin prisma statului de origine (diferit de România) – nu au înregistrați beneficiarii reali în niciun registru. Ce nu ar trebui să se întâmple este ca, în astfel de cazuri, să se considere că beneficiari reali sunt persoanele din conducerea societății. Și asta, pentru că posibilitatea înscrierii persoanelor din conducerea societății ca beneficiari reali apare atunci când nu se identifică nicio persoană fizică care să îndeplinească această condiție și nu există motive de suspiciune. Or, atunci când, spre exemplu, un acționar majoritar persoană juridică ce are sediul social într-un paradis fiscal nu dorește să dea o declarație cu privire la beneficiarul real, nu se poate considera că nu există motive de suspiciune.

În concluzie...

Reținem că nu va mai avea nicio utilitate interpunerea uneia sau mai multor companii între o persoană fizică și o anumită societate (bine-cunoscutele lanțuri de deținere), deoarece beneficiarul real, persoana fizică de la capătul lanțului va trebui înregistrat în registrul special indiferent de faptul că deținerea sa este directă sau indirectă. De asemenea, prin interzicerea acțiunilor la purtător, toți acționarii unei societăți vor fi înregistrați în registrul acționarilor acesteia.

Având în vedere aceste modificări de paradigmă, credem cu putere că în viitor va fi foarte complicat, spre imposibil, să poată fi ascuns deținătorul unei afaceri.

Cristina Tudoraș este avocat colaborator specializat în piața de capital în cadrul Schoenherr și Asociații SCA

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
actiuni
companie
actiuni la purtator
onrc
registrul beneficiarilor