An de an, citesc aceleași concluzii despre lista completă și, subsecvent, despre Topul Băncilor din România. Și invariabil, deși se accentuează faptul că procesul de CONSOLIDARE merge înainte – însoțit de cel paralel de DIGITALIZARE – se spune că încă avem mult prea multe bănci comerciale în România: anume 32 (iunie 2025).
Da, un lucru se vede cu ochiul liber: dacă acum 15-20 de ani fiecare parter de bloc pe bulevardele Capitalei și ale marilor orașe avea 2-3 sucursale bancare, acum s-au împuținat: băncile au făcut loc păcănelelor și farmaciilor.
O cauză este CONSOLIDAREA prin FUZIUNI (M&A fuziuni, achiziții), iar o alta este DIGITALIZAREA, multe procese trecând în online; rezultatul: cu 49% mai puțin sucursale fizice și cu 30% mai puțini angajați față de anul 2008.
- Sucursale = 3.337 la final de trimestrul 1 an 2025 vs. 6.552 final de an (pre-Marea Criză) 2008 (date BNR)
- Angajați în băncile românești = 50.088 la final de trimestrul 1 an 2025 vs 71.622 la final de an 2008.
Conform Topului de mai jos (de fapt listei cu x32), dacă adunăm cotele de piață Top 10, anume băncile locul 1 - 12 (explicația mai jos: 2 vor dispărea curând prin fuziunea cu unele mai puternice), obținem Top 10 = 93,2% !
Dar numărătoarea băncilor care dă azi 32 – într-adevăr un număr NESUSTENABIL pe orice analiză de eficientă tip << prag de rentabilitate >> nu ia în calcul ceva esențial: numărătoarea aceasta se referă la aspectul JURIDIC, adică entități care dețin LICENȚĂ BANCARĂ acordată - conform legii – de BNR (vezi la final tabelul *).
Dacă analizăm din punct de vedere ECONOMIC și FINANCIAR lista de x32, observăm că sunt de fapt mult mai puține. Numărătoarea mea “paralelă” adună abia vreo x18 în mod realist; cu indulgență, un maxim de x20 !
Avem 2 “bănci de locuințe” aparținând unor bănci cu acționariat din Austria; ele au pornit cu mare tam-tam și și-au făcut vehicule separate; din păcate, în România nu au avut același succes ca în zona Alpilor de unde provine acest model de afacere; ca atare, una din ele și-a și schimbat numele din Raiffaisen BpL în Aedificium BpL; cealaltă e BCR BpL; putem să le considerăm foarte bine FILIALE ale marilor bănci cu capital austriac din Top 10.
Aveam o bancă (? [sau IFN de creditări Auto - tip Leasing probabil] cu numele unui mare importator de branduri (în general Germane și din grupul lider european VW); recent, și-a schimbat acționariatul și numele și s-ar putea să devină bancă. Dar, fără supărare, până acum nu a fost: nu știu pe nimeni să fi ținut depozite la Porsche Bank.
Avem 2 bănci de mărime chiar medie, dar << PAȘAPORTATE >> (dacă îmi permiteți barbarismul lingvistic), pe baza pașaportului Uniunii Europene pe servicii financiare: banca specializată BNPL (buy now pay later) TBI, fosta cu capital Israel, actualmente cu capital și sediu în Bulgaria; și banca-FINTECH “Unicorn / Decacorn” fondată de unul sau doi brilianți antreprenori din Rusia la Londra, mutată ulterior în Lituania, la Vilnius: celebrul REVOLUT.
Da, acestea au acumulat volume serioase în România și ca atare și-au luat recent și licență locală: nu au sedii, doar colaborări cu bănci autohtone sau cu mari retaileri (ex. TBI lucreză cu e-Mag, dar și cu Altex, cu Orange s.a.).
BNP Paribas din Franța - cea mai mare bancă a Europei după active (sau locul 2 dacă numărăm și UK, după HSBC) - apare cu 2 entități: cea principală și încă una de “BNP Personal Finance” (tip IFN); permiteți-mi să o număr ca bancă doar pe prima, cum am făcut și cu băncile de locuințe austriece; a doua poate fi considerată o filială a ei.
SALT Bank – banca de tip FIN-TECH / NEOBANK cu atât succes și software și servicii inovatoare create de Români – e de fapt o filială specializată a liderului Banca Transilvania (și în mod cert e capitalizată și sprijinită încă – fiind sub pragul de rentabiliate, conform managementului), de către BT. Ca licență, este de fapt fosta IDEA Bank din Polonia, venită la noi; nu a avut succesul scontat cu serviciile gândite de Polonezi și apoi a fost cumpărată de BT.
CreditCoop NU este bancă; este o cooperativă de ajutor reciproc, cum funcționau în anii ’80 și ’90. Cele mai multe au sucombat în urma unor fraude și / sau management catastrofal (apropos, vă mai amintiți?... eu unul numărasem 11 falimente de la Dacia Felix la Banca Turco-Română în fatidicii ani ’90, înainte că BNR să strângă șurubul și să își întărească semnificativ Direcția de Supraveghere condusă 2 decenii de celebrul domn Cinteză).
TechVentures Bank e o deținătoare de licență bancară – cu intenții de “neobank”, dar cu activitate infimă: s-a numit Banca Feroviară și fusese fondată de dl. Blidar, patronul fabricii de material rulant și tramvaie Astra Arad.
BRCI este cam în aceeași situație: fondată de “regele construcțiilor”, dl. Umbrărescu, nu a decolat real niciodată și e acum în alte mâini (India); e deținătoarea unei licențe bancare, dar în afara clădirii sediu din Ștefan cel Mare…
Amintim încă 3 bănci REALE, cu activitate serioasă și sucursale – dar care urmează să DISPARĂ din clasament în urma unor fuziuni și achiziții aprobate deja de acționari, de Consilliul Concurenței și de banca centrală BNR:
OTP Bank (acționariat Ungaria, top 10) va fi absorbită curând de liderul Banca Transilvania (acționariat România).
Alpha Bank România (acționariat Grecia, top 10) va fi absorbită de UniCredit Bank România (acționariat Italia).
First Bank (acționariat fond din SUA, după reorganizarea fostei Piraeus, acționariat Grecia) de pe locul 16 va fi absorbită de colega de clasament de pe locul 15 din top: Intesa SanPaolo România (acționariat Italia).
Dacă scădem din cele x32 de bănci comericiale “oficiale” cele 14 menționate sus (subliniate), rămânem cu x18!
Dacă BRCI și Credex (fosta Porsche Bank, preluată recent de grupul Altex) redecolează ca bănci, vor fi maxim 20.
Avem o sucursală din Budapesta a uriașului global Bank of China; aceasta din câte văd și ca cifre bilantiere, și prin lipsa unor sucursale fizice în oraș / în teritoriu, e mai degrabă tot o “pașaportare”, o deținătoare de licență.
Tot << pașaportate >> - dar dintr-un alt unghi – ar fi locurile 6 și 12, celebrele ING Bank (acționariat Țările de Jos) și Citibank (acționariat SUA), însă acestea au activitate veche la noi în România, sedii fizice multiple și personal extins la noi; au ales să își desfășoare activitatea ca SUCURSALE ale sediilor din Olanda, respectiv din Irlanda.
Este un număr încă [puțin cam] mare, dar NU este enorm pentru activitatea bancară de azi din România. Având în vedere că Top 10 vor numără >93% din activele bilantiere ale sistemului bancar autohton, la care adăugăm +0,12% cele considerate “filialele lor specializate” din scurta analiză de sus, la care să adăugăm și cei 0,91% + 0,85% ale fuziunii IntesaSanPaolo cu First Bank (și ele vor intra în Top 10 …11 deja), obținem Top 11 egal >95% !
Iar celelalte 7 - 8 - maxim 9 vor fi în una din situațiile: fie să aibă succes ca bănci DE NIȘĂ = o poziționare pe servicii specializate / să domine pe segmente focalizate de clientela care să le permită să facă profituri fără a avea nevoie de economii de scală mari ca cele din Top 10; fie vor ajunge curând ȚINTE de preluare.
Patria Bank (ce integrase fosta Banca Carpatica) e scoasă la vânzare de acționarul no.1: fondul d-lui Horia Manda.
Credit Europe Bank – rebranduită Nexent Bank (acționariat Olanda, dar de fapt Turcia) – ar putea fi o țintă.
La fel, VISTA Bank (acționariat familie Grecia) – fuziunea fostelor Marfin (Cipru) și Credit Agricole (ex-Emporiki).
Așadar nu, nu mai avem defel 32 de bănci, ci 18, maxim 20, și e cam GAME OVER pentru procesul de consolidare!
Radu Limpede este consultant de dezvoltare pentru companii medii spre mari din România. Pasionat de Macroeconomie de >30 de ani, de Geografie Economică și parțial de Geopolitică. Experientă de 27 de ani în economia locală și pe piețele financiare: de la analist firme de brokeraj de pe Bursă în primii ani după facultatea ASE REI, până la 22 de ani de antreprenoriat cu firma de Consultanță. Voluntariat în ONG pro-antreprenoriat și Traininguri de business și Think Tank-uri
