Ghiocei fiscali de februarie….

scris 7 feb 2020

Și în domeniul legislației fiscale se pare că primăvara a venit mai devreme, încă din primele zile ale lunii februarie apărând vestitorii anotimpului mult așteptat. Mă refer, desigur, la cele două ordonanțe de urgență care au mai luminat un pic fețele posomorâte ale românilor din cauza numeroaselor sarcini fiscale și financiare specifice fiecărui început de an.

Este vorba de noile prevederi referitoare la suspendarea obligației firmelor privind depunerea unor declarații informative din sfera TVA, de cele privind prorogarea termenului de plată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru veniturile realizate în anul anterior, precum și de cele privind corelarea legii fiscale cu reglementările aduse de noua directivă europeană în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

Dacă, în cazul persoanelor fizice care desfășoară diverse activități economice, cea mai așteptată măsură este cea privind prorogarea până la data de 25 mai a termenului de plată a impozitului și contribuțiilor sociale, pentru persoanele juridice cea mai importantă noutate constă în setul de măsuri adoptate pentru sistarea automată a popririlor pe conturile bancare, înființate de organele de executare silită.

Te poți visa antreprenor, mai dureros e să devii! CITEȘTE ȘI Te poți visa antreprenor, mai dureros e să devii!

Ordonanța nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală introduce obligații drastice pentru instituțiile de credit, astfel că în cazul neîndeplinirii acestora, organul fiscal le poate atrage răspunderea solidară, mai exact, pentru recuperarea creanțelor fiscale, vor putea fi executate silit alături de debitori.

În cazul popririlor înființate de organul fiscal central, instituțiile de credit transmit acestuia, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, informațiile privind suma disponibilă de plată. Băncile efectuează plata sumelor indisponibilizate în contul special deschis la Trezoreria Operativă Centrală, cu indicarea numărului de evidentă a plății, iar în situația în care numărul de evidență a plății este completat eronat, suma se restituie instituției de credit de către Trezoreria Operativă Centrală.

De remarcat este faptul că încălcarea de către bănci a prevederilor de mai sus atrage nulitatea oricărei plăți efectuate de acestea.

În cel mult două zile de la data intervenirii suspendării executării silite, suma pentru care s-a înființat poprirea trebuie actualizată. Băncile au obligația să plătească sumele indisponibilizate în contul indicat de organul de executare silită într-un termen precis și anume 3 zile lucrătoare de la indisponibilizare. Sunt prevăzute și sancțiuni contravenționale pentru neîndeplinirea de către instituțiile de credit a obligațiilor impuse de noua ordonanță.

Dacă este să analizăm în detaliu aceste completări și modificări în procedura fiscală, vom constata că nu reprezintă ceva ieșit din comun, fiind de fapt măsuri necesare restabilirii unei stări normale.

Nu poți plăti intreaga sumă din adresa de înființare a popririi, dar să rămâi în continuare cu conturile blocate până când banca ia decizia să vireze banii în conturile indicate de ANAF sau, mai grav, cu toate că virează sumele respective, să nu-ți deblocheze conturile pe motiv că nu a primit de la organul fiscal adresa de sistare a popririi. 

Să sperăm că urmare a noilor măsuri adoptate de guvern ce vizează domeniul procedurii fiscale, în vederea deblocării conturilor bancare poprite, debitorii nu vor mai fi nevoiți să umble pe la ghișeele băncilor cu adresele de sistare a popririlor emise de administrațiile fiscale.

Directiva DAC 6 trebuie aplicată și în România din 2020: cum este transpusă în alte țări CITEȘTE ȘI Directiva DAC 6 trebuie aplicată și în România din 2020: cum este transpusă în alte țări

Ordonanța Guvernului nr. 6 din 28 ianuarie 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, prelungește așa cum am arătat mai devreme, până la 25 mai 2020, termenul de plată a  impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, datorate de persoanele fizice, vechiul termen fiind 15 martie  2020.

În acest fel, ordonanța mai dă un răgaz de două luni persoanelor fizice să colecteze banii necesar pentru îndeplinirea acestor sarcini fiscale, cunoscut fiind faptul că numai pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate aferente veniturilor realizate în anul 2019, suma minimă de plată a unui contribuabil persoană fizică este de 8.736 lei.

Tot până la 25 mai se prorogă și termenul de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul pentru depunerea formularului 230 ,,Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat’’.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au declarat că această măsură a fost o cerință a ONG-urilor, pentru a se asigura că toată lumea va depune formularele la timp, dar nu trebuie să uităm că și în anul 2019 a fost extins termenul de depunere a declarației unice până la 31 iulie 2019, în scopul evitării blocării sistemului electronic .

Să fie oare și acum aceeași cauză, sistemul informatic al ANAF să nu fie pregătit nici în acest an să preia un volum atât de mare de informații cuprinse în declarațiile unice?!

În domeniul taxei pe valoarea adăugată, se suspendă din nou,  până la data de 31 decembrie 2022, depunerea declarațiilor informative 392A, 392B și 393. Nu înțeleg, însă, de ce nu se renunța definitiv la aceste declarații informative, mai ales că motivul real al suspendării este faptul că informațiile pe care le conțin faimoasele formulare se pot culege facil din celelalte declarații fiscale obligatorii depuse de contribuabili, devenind astfel inutile.

Schimbări minore, dar de efect, aduse Legii 31/1990 privind societățile CITEȘTE ȘI Schimbări minore, dar de efect, aduse Legii 31/1990 privind societățile

Vestea ar fi fost și mai bună dacă se abroga articolul din Codul fiscal care prevede depunerea celor trei declarații, astfel că în anul 2022 vom aștepta din nou până în ultima zi, o altă suspendare de care să ne bucurăm…

În domeniul impozitului pe profit, s-au adus modificări în cazul societăților care sunt obligate să aplice limitat deductibilitatea dobânzilor aferente împrumuturilor de la societăți afiliate, adoptându-se noi norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne.

În domeniul taxei pe valoarea adăugată, modificările aduse de OG 6/2020 sunt firești, fiind transpuse în Codul fiscal prevederile Directivei UE 1910/2018, referitoare la tratamentul fiscal al stocurilor la dispoziția clientului și al tranzacțiilor în lanț.

 Astfel, transferul de către o persoană impozabilă de bunuri care fac parte din activele activității sale economice către un alt stat membru în cadrul regimului de stocuri la dispoziția clientului nu mai este tratat ca o livrare de bunuri efectuată cu titlu oneros.

Se consideră că regimul de stocuri la dispoziția clientului există atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

   a) bunurile sunt expediate sau transportate de o persoană impozabilă sau de o parte terță în numele său către un alt stat membru, în vederea livrării bunurilor respective în acel stat membru, într-un stadiu ulterior și după sosire, către altă persoană impozabilă care are dreptul să intre în posesia respectivelor bunuri în conformitate cu un acord existent între ambele persoane impozabile;

   b) persoana impozabilă care expediază sau transportă bunurile nu și-a stabilit activitatea economică și nici nu are un sediu fix în statul membru către care sunt expediate sau transportate bunurile;

    c) persoana impozabilă căreia îi sunt destinate a fi livrate bunurile este identificată în scopuri de TVA în statul membru către care sunt expediate sau transportate bunurile și atât identitatea sa, cât și codul de înregistrare în scopuri de TVA care i-a fost atribuit de statul membru respectiv sunt cunoscute de persoana impozabilă menționată la lit. b) în momentul în care începe expedierea sau transportul bunurilor;

   d) persoana impozabilă care expediază sau transportă bunurile înregistrează transferul bunurilor într-un registru și include identitatea persoanei impozabile care achiziționează bunurile, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit acesteia de statul membru către care sunt expediate sau transportate bunurile în declarația recapitulativă 390 sau la corespondentul acestui articol din legislația statului membru din care sunt expediate sau transportate bunurile.

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de mai sus și transferul dreptului de a dispune de bunuri ca proprietar către persoana impozabilă căreia îi sunt destinate bunurile a avut loc în termen de 12 luni de la sosirea bunurilor în statul membru către care au fost expediate sau transportate  se consideră:

   a) că a fost realizată o livrare de bunuri de către persoana impozabilă care a expediat sau a transportat bunurile, fie ea însăși, fie prin intermediul unei terțe părți, în situația în care România este statul membru din care au fost expediate sau transportate bunurile, și o achiziție intracomunitară în statul membru de destinație;

   b) că a fost realizată o achiziție intracomunitară de bunuri în România de către persoana impozabilă căreia îi sunt livrate bunurile respective, în situația în care România este statul membru către care au fost expediate sau transportate bunurile, și o livrare intracomunitară în statul membru din care au fost expediate sau transportate bunurile.

Au apărut noi reglementări și în sfera tranzacțiilor successive de bunuri, astfel că în cazul în care aceleași bunuri sunt livrate succesiv și sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru direct de la primul furnizor la ultimul client din lanț, expedierea sau transportul este atribuit numai livrării efectuate către operatorul intermediar.

Prin excepție, expedierea sau transportul este atribuit numai livrării de bunuri efectuate de către operatorul intermediar în cazul în care operatorul intermediar a comunicat furnizorului său codul său de înregistrare în scopuri de TVA care i-a fost eliberat de către statul membru din care sunt expediate sau transportate bunurile.

,,Operator intermediar’’ înseamnă un furnizor din lanț, altul decât primul furnizor din lanț, care expediază sau transportă bunurile, fie el însuși, fie prin intermediul unei părți terțe care acționează în numele său.

De remarcat este faptul că scutirea de TVA în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri nu se mai aplică în cazul în care furnizorul nu a respectat obligația de a depune o declarație recapitulativă (390) sau declarația recapitulativă depusă de acesta nu conține informațiile corecte referitoare la această livrare, cu excepția cazului în care furnizorul poate justifică în mod corespunzător deficiența într-un mod considerat satisfăcător de autoritățile fiscale competente.

Dependența de China sau cum am devenit cu toții chinezi CITEȘTE ȘI Dependența de China sau cum am devenit cu toții chinezi

În fine, sunt modificări importante și pentru debitorii care intenționează să beneficieze de facilitățile fiscale oferite de Ordonanță Guvernului nr 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale.

De acum înainte, toți debitorii (inclusiv cei care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018 mai mici de un million lei) pot beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare prevăzută de OG 6/2019. Vechea reglementare prevedea această posibilitate doar pentru cei cu obligații bugetare în cuantum mai mare sau egal cu un milion lei. Astfel, în scopul revitalizării și evitării deschiderii procedurii insolvenței, debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, cu excepția instituțiilor publice și a unităților administrativ-teritoriale, aflați în dificultate financiară și pentru care există riscul intrării în insolvență, își pot restructura obligațiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018 și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum și obligațiile bugetare accesorii.

OG 6/2020  prelungește până la 31 martie 2020 termenul în care debitorul poate să-și exprime intenția de a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare. Vechiul termen era de 31 octombrie 2019. Reamintim că nerespectarea acestui termen înseamnă decăderea din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare. De asemenea, se prelungește până la data de 31 iulie 2020, termenul de depunere a cererii de restructurare. Solicitarea de restructurare se poate depune până la 31 iulie 2020, sub sancțiunea decăderii, vechiul termen fiind de 8 februarie 2020 (6 luni de la intrarea în vigoare a OG 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale).

Și aceste termene au fost prelungite tot din cauza faptului că ANAF nu a reușit până la această dată să adopte norme metodologice care să explice în detaliu procedura de aplicare a facilităților fiscale prevăzute de ordonanța adoptată în august 2019 și nici să definească mai clar termenii noi introduși de acest act normativ, cum ar fi de exemplu testul creditorului privat prudent. Testul creditorului privat prudent, noutate în domeniul procedurii fiscale, reprezintă o analiză de sine stătătoare, efectuată pe baza premiselor avute în vedere în cadrul planului de restructurare a debitorului, din care să rezulte că statul se comportă similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, care ar obține un grad mai mare de recuperare a creanțelor în varianta restructurării comparată atât cu varianta executării silite, cât și cu varianta deschiderii procedurii falimentului.

În concluzie, ghioceii unor măsuri de răsunet anunțate de guvern prin cele două ordonanțe adoptate la începutul acestei luni înseamnă de fapt, cu mici excepții,  simple acte de corecție a unor erori sau neajunsuri semnalate în Codul fiscal și în Codul de procedură fiscală, precum și de transpunere în legislația noastră fiscală a prevederilor din noile directive europene.

Marcel Vulpoi este Conferențiar Universitar Doctor la Academia de Studii Economice (ASE) și General Manager al companiei de consultanță Vulpoi&Toader Management (VTM)

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
legislatie fiscala
marcel vulpoi