Pentru mine, acest prim ciclu de raportare este relevant dintr-o perspectivă mai largă decât cea a unor indicatori statistici. El arată cât de important este ca supravegherea pieței de capital să se bazeze pe informații standardizate, clare și comparabile, care să permită atât o evaluare corectă a situației de la un anumit moment, cât și identificarea evoluțiilor în timp.
Regulile privind echilibrul de gen nu se aplică automat tuturor societăților listate. Pentru a intra în sfera lor, o companie trebuie să fie admisă la tranzacționare pe o piață reglementată și să nu fie microîntreprindere, întreprindere mică sau mijlocie. Sunt avute în vedere societățile cu mai mult de 250 de angajați și care depășesc pragul de 50 de milioane de euro cifră de afaceri anuală sau pragul de 43 de milioane de euro total bilanțier.
În primul ciclu de raportare, din cele 82 de societăți analizate în funcție de criteriile de eligibilitate, ASF a identificat 29 de societăți tranzacționate pe piața reglementată care intrau efectiv sub incidența acestor prevederi.Datele colectate arată că femeile ocupau 19,88% din totalul pozițiilor de conducere în cadrul celor 29 de societăți. Ponderea era de 20,91% în pozițiile neexecutive și de 13,04% în pozițiile executive. Patru dintre cele 29 de companii, respectiv 13,79%, atinseseră obiectivul de 40% pentru membrii sexului subreprezentat în pozițiile de administrator neexecutiv. Tot patru companii atinseseră obiectivul de 33% pentru totalul pozițiilor de administrator, executive și neexecutive.
Aceste date trebuie însă interpretate în contextul cadrului legal. Obiectivele de reprezentare nu trebuie confundate cu obligația de raportare către ASF. Neatingerea unui prag de reprezentare nu este, în sine, calificată de lege drept contravenție și nu există un mecanism de sancționare pentru simplul fapt că o societate nu a atins unul dintre obiective. Obligația legală care poate atrage sancțiuni este cea referitoare la transparență și raportarea informațiilor solicitate. În 2025, ASF nu a aplicat sancțiuni contravenționale în temeiul acestor prevederi.
Această distincție este importantă și pentru modul în care privim evoluția indicatorilor. Obiectivele privind reprezentarea de gen se aplică în relație cu noile numiri de administratori și nu afectează mandatele aflate deja în derulare. Prin urmare, modificarea structurii organelor de conducere se produce gradual, pe măsură ce apar noi numiri.
În primul an, 38 de societăți au transmis către ASF și, în anumite cazuri, au publicat pe website-ul BVB rapoarte dedicate reprezentării de gen. Dintre acestea, 29 au fost identificate de ASF ca intrând efectiv sub incidența obligațiilor legale. Faptul că și alte societăți au raportat voluntar este un semnal util într-un domeniu aflat la primul ciclu de aplicare.
În 2025, ASF a menținut un dialog constant cu emitenții, prin întâlniri generale și individuale și prin corespondență, pentru clarificarea cerințelor de conformare și raportare. Consider că acest dialog este esențial mai ales atunci când intră în vigoare reguli noi și când atât companiile, cât și autoritatea trec prin primele etape de aplicare practică.
Pentru 2026, până la termenul de 15 iulie, 21 de societăți au transmis rapoarte dedicate. Acest număr nu reprezintă însă situația finală, deoarece informațiile solicitate de lege pot fi incluse și în alte raportări ale emitenților, inclusiv în raportul anual. Procesul de evaluare continuă, iar ASF analizează informațiile transmise pentru a stabili situația completă aferentă celui de-al doilea ciclu de raportare.
Experiența acumulată în primele două cicluri ne arată că avem nevoie de un mecanism mai bine structurat de colectare și analiză a datelor privind guvernanța corporativă.
De aceea, ASF lucrează la dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare, bazat pe structuri standardizate de date. Procesul este gestionat de Serviciul Transparență și Raportări Emitenți și urmărește să permită colectarea unor informații individuale, într-un format unitar, care să poată fi ulterior analizate și agregate la nivelul pieței. Obiectivul nu este să adăugăm un nou exercițiu administrativ pentru emitenți. Vrem să obținem date de calitate, comparabile în timp, care să ne ajute să înțelegem mai bine evoluția practicilor de guvernanță și să fundamentăm activitatea de supraveghere.
În acest moment, procesul de standardizare se află în etapele finale. Următorul pas îl reprezintă transmiterea către emitenți a unui chestionar standardizat, prin care vor fi colectate informațiile relevante privind guvernanța corporativă. Pe baza acestor date, ASF va putea realiza rapoarte agregate și analize comparative la nivelul pieței. Acestea vor include, între altele, informații privind societățile tranzacționate pe o piață reglementată care au atins obiectivele prevăzute de lege în materia echilibrului de gen. Lista acestor societăți nu a fost încă publicată. Informațiile sunt în proces de verificare, agregare și procesare, iar legislația nu stabilește un termen-limită pentru publicarea unei asemenea liste.
Pentru mine, valoarea acestui proiect este legată în primul rând de dezvoltarea componentei preventive a supravegherii. O autoritate de supraveghere trebuie să poată identifica din timp tendințe, diferențe și eventuale riscuri, nu doar să intervină după apariția unei probleme.
Un sistem standardizat de colectare și analiză a datelor ne permite să privim guvernanța corporativă la nivelul întregii piețe, să comparăm evoluțiile și să înțelegem mai bine schimbările din structura și practicile emitenților. În același timp, datele trebuie să fie corecte, complete și suficient de bine structurate pentru a putea fundamenta decizii. Calitatea informației este o condiție pentru calitatea supravegherii.
Acesta este motivul pentru care consider că experiența primelor două cicluri de raportare privind echilibrul de gen trebuie folosită pentru a construi un mecanism mai larg de monitorizare a guvernanței corporative. Este un proces gradual, pe care îl dezvoltăm împreună cu piața, pornind de la experiența practică acumulată și de la nevoia de a avea informații mai coerente și mai ușor de analizat.
În paralel, ASF a transmis Comisiei Europene, la 29 ianuarie 2026, raportarea privind aplicarea prevederilor referitoare la echilibrul de gen, în formatul standardizat solicitat la nivel european. Ulterior, au fost comunicate ajustări privind datele transmise inițial.
Monitorizarea echilibrului de gen reprezintă, astfel, una dintre componentele unui demers mai amplu privind guvernanța corporativă. Pentru ASF, direcția este clară: mai multe date standardizate, o analiză mai bună a informațiilor și o supraveghere care să poată anticipa mai eficient evoluțiile pieței.
În final, ceea ce urmărim este ca informația colectată prin activitatea de supraveghere să fie valorificată mai eficient, atât pentru analiza pieței, cât și pentru orientarea emitenților către practici de guvernanță mai solide și mai transparente.
Gabriel-Ioan Avrămescu este Prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară.
