Opinii: Costul ascuns al impredictibilității: De ce instabilitatea fiscală alungă capitalul mai repede decât o taxă mare

Dintr-o perspectivă pur politică, decidenții tratează procentul unei taxe drept singura variabilă relevantă în ecuația atractivității economice. În realitate, capitalul major, mai ales cel orientat către sectoare strategice, cu durată lungă de amortizare, funcționează după o altă logică. Marii investitori nu se tem de o cotă de impozitare mai ridicată, atâta timp cât aceasta este corect fundamentată și stabilă pe termen lung. Ceea ce alungă capitalul cu o viteză uluitoare este incapacitatea structurală de a calcula costurile pe termen mediu și lung.

CITEȘTE ȘI Opinii: Șoapte în sala de consiliu: reflecții despre Cassandra, promisiuni încălcate și echilibrul corporativ

În lumea investițiilor, impredictibilitatea care marchează modificările fiscale intempestive are un cost ascuns care depășește cu mult valoarea oricărui procent adăugat la o taxă.

Miza juridică: OUG-urile „peste noapte” și vulnerabilizarea neretroactivității

Problema de fond a sistemului fiscal românesc nu este neapărat nivelul sarcinii fiscale, ci modul în care reglementările sunt concepute și impuse. Recurgerea sistematică la Ordonanțe de Urgență emise „peste noapte” pentru a acoperi găuri bugetare de moment eludează dezbaterea parlamentară, elimină consultarea publică reală și transformă mediul economic într-un teren de experimente legislative. Din punct de vedere juridic, adoptarea intempestivă a modificărilor fiscale erodează grav principii fundamentale ale statului de drept, în frunte cu securitatea raporturilor juridice și principiul neretroactivității. Deși o modificare fiscală aprobată pe 31 decembrie cu aplicare de la 1 ianuarie este teoretic prospectivă, în fapt ea acționează retroactiv asupra modelului economic și asupra bugetelor de investiții deja angajate de companii pentru anul următor.

Mai mult, introducerea sau eliminarea de taxe fără studii riguroase de impact și cu încălcarea sistematică a termenului de minim șase luni prevăzut de Codul Fiscal anulează rolul de garant al legii pe care statul ar trebui să și-l asume. Atunci când regulile jocului se schimbă în timpul partidei, riscul juridic devine riscul economic dominant.

Sectorul energetic: Un studiu de caz privind costul de oportunitate

Nicăieri nu se vede mai clar efectul devastator al impredictibilității, decât în sectorul energetic. Proiectele de infrastructură energetică, fie că vorbim de capacități noi de producție din surse regenerabile, energie nucleară, gaze naturale sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție, au perioade de maturare și amortizare, de la un deceniu până la jumătate de secol. Modelele financiare de tip Discounted Cash Flow (DCF) care stau la baza Deciziilor Finale de Investiție (FID) depind de stabilitatea cadrului de reglementare. Experiența ultimilor ani, marcată de intervenții fiscale intempestive: suprataxări, contribuții introduse neașteptat, scheme de plafonare modificate succesiv, a arătat cum proiecte de miliarde de euro pot fi amânate, blocate sau pur și simplu abandonate.

Rezultatul? Un cost al capitalului considerabil mai mare pentru România. Băncile și fondurile de investiții aplică o primă de risc de țară crescută nu din cauza lipsei de resurse sau de oportunități, ci din cauza incertitudinii legislative și fiscale.

Capitalul privat modern este global, extrem de flexibil și se află într-un permanent proces de arbitraj. Într-o regiune extrem de competitivă precum Europa Centrală și de Est, investitorii vor alege întotdeauna jurisdicțiile care oferă predictibilitate instituțională, chiar dacă acolo cota efectivă de impozitare este similară sau ușor mai ridicată. O taxă mai mare de 20%, dar garantată prin lege pentru o perioadă de 10-15 ani, este mult mai atractivă decât o taxă de 10% care poartă cu sine riscul permanent de a fi dublată de la o săptămână la alta prin OUG.

CITEȘTE ȘI Opinii: Baronii Sina – o mare familie aromână și rivalii Rothschild în Imperiul Habsburgic

Ignorarea mecanismelor de dialog social și a transparenței decizionale afectează însăși guvernanța economică a țării. O economie maturizată nu se poate construi pe cârpeli bugetare de ultim moment, ci pe strategii fiscale coerente care să sprijine obiectivele naționale majore: reindustrializarea, securitatea energetică și tranziția verde.

Dacă vrem ca România să rămână o destinație atractivă pentru capitalul strategic, este nevoie de o schimbare profundă de paradigmă la nivelul politicilor publice. Această transformare trebuie să înceapă cu reîntoarcerea fermă la litera și spiritul Codului Fiscal, prin respectarea strictă a perioadelor de tranziție de minim șase luni și prin eliminarea definitivă a practicii nefaste de a modifica arhitectura fiscală prin ordonanțe de urgență adoptate peste noapte, în lipsa unor studii riguroase de impact economico-social.  Mai mult decât atât, depășirea cercului vicios al instabilității necesită un consens politic transpartinic autentic - un adevărat pact fiscal pe termen mediu și lung care să garanteze că axele principale de impozitare vor rămâne neatinse pe durate ce depășesc ciclurile electorale obișnuite. Doar o astfel de garanție poate reda încrederea investitorilor strategici și a instituțiilor financiare internaționale.

În definitiv, consolidarea guvernanței economice înseamnă trecerea de la o fiscalitate reactivă și oportunistă la o politică fiscală predictibilă, structurată în jurul investițiilor de lungă durată. Fără predictibilitate, orice facilitate sau reducere fiscală rămâne o simplă iluzie optică. Capitalul nu caută pomeni fiscale temporare, ci un partener instituțional serios și un cadru de joc ale cărui reguli nu se schimbă de la o zi la alta.

Oana Ijdelea este Managing Partner, Ijdelea & Asociații, avocat de business cu peste 20 ani de experiență în promovarea și dezvoltarea investițiilor străine în România. Este recunoscută pentru contribuția semnificativă la realizarea unor proiecte de referință în domeniul energetic și pentru implementarea cu succes a unui număr de mandate de pionierat în România, fiind, deopotrivă, un contribuitor constant la redactarea legislației primare și secundare dintr-o gamă largă de industrii și sectoare. Expertiza Oanei este completată de activitatea desfășurată ca membru de board în companii precum Black Sea Oil & Gas și organizații non-profit și de binefacere din România, precum HOSPCE Casa Speranței.