Potrivit evaluării preliminare publicate de Comisia Europeană, România a îndeplinit în mod satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte incluse în cererea de plată.
Cele 69 de obligații validate vizează investiții și reforme în domenii precum gestionarea apei, deșeurilor și pădurilor, reducerea emisiilor din transporturi și energie, administrația fiscală, sănătatea, protecția socială și educația.
Alte măsuri privesc digitalizarea administrației, îmbunătățirea procesului decizional guvernamental, stimularea cercetării și dezvoltarea mediului de afaceri.
Șase jaloane și ținte nu au fost validate
Comisia Europeană consideră că trei jaloane și trei ținte nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Instituția nu a precizat în comunicatul transmis luni care sunt acestea și nici valoarea sumelor care ar putea fi reținute.
Procentul de 92% al obligațiilor validate nu reprezintă automat și procentul din fonduri care va fi acordat României. Reducerile financiare sunt stabilite în funcție de jaloanele și țintele neîndeplinite, iar valoarea lor nu poate fi calculată doar pe baza numărului acestora.
Această aprobare parțială, având în vedere practicile anterioare, ar putea duce la o eliberare parțială a sumei (aferente jaloanelor îndeplinite) în perioada următoare, după ce parcurgerea unor etape, din care cea mai importantă este aprobarea evaluării CE de către Consiliu.
Comisia urmează să comunice autorităților române motivele evaluării negative, după care România va avea două luni pentru a transmite observații. Dacă, în urma analizării acestora, executivul comunitar își menține evaluarea, valoarea corespunzătoare obligațiilor neîndeplinite va fi dedusă din cererea de plată.
Plata nu a fost încă autorizată
Evaluarea preliminară a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar al Uniunii Europene, care are la dispoziție patru săptămâni pentru emiterea unui aviz.
Ulterior, Comisia Europeană va putea adopta decizia de plată pentru partea din cerere considerată îndeplinită. Prin urmare, anunțul de luni nu reprezintă transferul efectiv al celor 2,67 miliarde de euro către România.
Cererea de plată numărul 5 a fost depusă la 14 august 2026 și cuprinde obligații aferente reformelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
A 6-a cerere de plată și ultima, este încă în analiză
Pe 30 septembrie 2026, România a depus oficial ultima cerere de plată din PNRR către Comisia Europeană, după cum a anunțat atunci ministrul interimar Dragoș Pîslaru.
„6,04 miliarde euro este valoarea totală a cererii, înainte de deducerea prefinanțării. Valoarea netă pe care o solicităm este de 4.347.770.169 euro: 2.582.415.100 euro în fonduri europene nerambursabile și 1.765.355.069 euro sub formă de împrumut”, declara atunci ministrul Pîslaru.
România mai are de încasat bani mulți din PNRR
Potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor la 16 octombrie, România încasase până la acel moment 13,27 miliarde de euro din PNRR, dintre care 8,95 miliarde de euro reprezentau granturi și 4,32 miliarde de euro împrumuturi.
Ministerul estimează că România ar mai avea de încasat 6,43 miliarde de euro, din care 2,08 miliarde de euro reprezentau suma netă aferentă cererii de plată numărul 5, iar 4,35 miliarde de euro erau aferente ultimei cereri, numărul 6, depusă la 30 septembrie.
Consiliul Fiscal a avertizat că încasarea fondurilor rămase este importantă pentru execuția bugetară din 2026, întrucât statul a efectuat deja cheltuieli pentru proiecte finanțate prin PNRR. Sumele care nu vor mai putea fi decontate din granturile europene ar trebui acoperite din bugetul național sau din alte surse de finanțare.
Valoarea actuală a PNRR este de aproximativ 20,1 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro reprezintă granturi și 6,5 miliarde de euro împrumuturi.




















