Guvernul premierului italian Mario Draghi, aflat la final de mandat, a înrăutățit miercuri previziunile privind creșterea economiei țării la 0,6% în 2023, din cauza costurilor ridicate cu energia, dar a afirmat că nivelul solid al veniturilor încă va asigura o îmbunătățire a finanțelor publice, transmite Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
PIB-ul celei de-a treia economii a zonei euro "va scădea ușor" în semestrul doi din 2022, a precizat Executivul de la Roma, citat de Agerpres.
CITEȘTE ȘI FOTO Un BMW pregătit în România stabilește un nou record mondial de viteză și devine cel mai rapid BMW diesel din istoria mărciiNoile previziuni subliniază dificultățile economice cu care se va confrunta viitorul posibil premier, Giorgia Meloni.
Luni, după anunțul victoriei extremei drepte la alegerile legislative din Italia, randamentele pentru obligațiunile emise de statul italian pe zece ani au urcat până la 4,52%, cel mai ridicat nivel de după luna octombrie 2013, în timp ce randamentele pentru titlurile de stat emise de Germania pe zece ani au crescut până la 2,12%, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna decembrie 2011.
Conform Trezoreriei Italiei, economia va înregistra o expansiune de 3,3% în 2022, față de un avans de 3,1% previzionat în aprilie, datorită creșterii peste așteptări din primul semestru.
Estimarea de 0,6% pentru 2023 indică o înrăutățire dramatică a perspectivelor economiei, comparativ cu precedentul obiectiv ce viza anul viitor o creștere de 2,4%.
Din ianuarie, Draghi a alocat aproximativ 66 miliarde de euro pentru a încerca să atenueze criza energiei, exacerbată de războiul din Ucraina. Succesorul său va trebui probabil să urmeze aceeași cale.
Conform Trezoreriei Italiei, deficitul bugetar este estimat la 5,1% din PIB în 2022, o scădere semnificativă față de ținta precedentă, de 5,6% din PIB, în tip ce pentru 2023 se previzionează un deficit de 3,4% din PIB, de la un nivel de 3,9% din PIB prognozat anterior.
Datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro după cea a Greciei, ar urma să se situeze la 145,4% din PIB în 2022, față de precedenta prognoză, de 147% din PIB, și să scadă la 143,2 din PIB în 2023.
Până acum, Italia a cheltuit aproximativ 21 miliarde de euro din fondurile UE de redresare post-pandemie, arată datele Trezoreriei.