”Impactul pe măsurile pe autorității administrației publice locale, generează financiar 1,7 miliarde de lei. Impactul pe măsurile de eficientizare pe administrația publică, centrală, ne așteptăm la o sumă mai mare decât această sumă. Deci undeva la 3,5-4,5 miliarde, care ar fi impactul financiar a acestor măsuri pe administrația publică, centrală și locală”, a declarat acum ministrul Dezvoltării, Attila Cseke.
Ministrul a arătat că autoritățile locale vor avea două modalități de reducere a cheltuiului.
O modalitate de reducere a posturilor va porni de la maximum 30%, aplicabilă tuturor autorităților locale, iar posturile ocupate reduse vor fi de circa 13.000.
”Dacă în cadrul celor 30% avem numai posturi vacante, înseamnă că nu trebuie desființate posturile ocupate, deși această posibilitate există și astăzi pe codul administrativ. Deci, ca să stabilim un lucru de la început, reorganizarea autorităților locale sau autorităților centrale este posibilă și astăzi, fără aceste procente.
În aplicarea acestui procent de 30%, am propus o frână de 20%, care înseamnă că atunci când am mai mult de 20% posturi ocupate care ar fi afectate, să ne oprim la fiecare autoritate locală la 20%, să nu afectăm în mod major prin reducerea de 30%. Aceste procente generate pe întreg sistemul de autorități ale administrației publice locale, cunoscând cifrele din teritoriu și din toată țara, generează o reducere de 10% de posturi ocupate, aproape 13.000 de posturi ocupate”, a spus Cseke.
Aecsta a adăugat că acolo unde primarii au fost ”gospodari mai buni” nu va fi nevoie de concedieri.
”Și în această simulare a noastră este vorba despre în jur de 700 de unități administrativ-teritoriale, unde nu va fi necesară prin aplicarea acestui procent reducerea unor posturi ocupate, pentru că sunt multe posturi vacante, ceea ce înseamnă că organigrama nu este plină și primarul și-a gestionat eficient - sau președintele consiliului județean -organigrama”, a mai spus ministrul.
Acesta a arătat că primăriile care nu vor respecta legea nu vor primi cotele aferente defalcate de la bugetul de stat.
”Dacă în termenele legale prevăzute în proiect nu ai luat această decizie, se sistează cotele defalcate de către Ministerul de Finanțe. Nu primești cote defalcate de la bugetul de stat. Ai o problemă de finanțare”, a afirmat ministrul Cseke.
Oricum, în 2026, pentru primării va fi stabilită o nouă grilă de salarizare, care va trebuie respectată, având în vedere că din 2.400 de localităț, peste 700 nu și-au putut finanța cheltuielile de funcționare în acest an.
Ministrul Cseke a confirmat și informația prezentată de Profit.ro cu privire la alternativa la reducerea posturilor ocupate
”Există alternativa la reducerea posturilor ocupate, aceea de a reduce cheltuielile de personal cu 10%, pe care pot s-o aleagă autoritatea locală în 2026. Este o măsură transitorie temporară, pentru că din 2027 toată lumea trebuie să vină pe acest procent care pornește, pe această procedură, care pornește de la 30% și ajunge la reducere de posturi ocupate, dacă este necesar în cadrul aceluiași UAT”, a spus ministrul Dezvoltării.
Acesta a adăugat că 10% este reducerea de cheltiuli cu personalul care va fi aplicată de administrația centrală, care va avea de fapt un buget de personal redus cu 10% în bugetul pe anul 2026.
”De ce 10%? Pentru că același procent de 10% este prevăzut, sau va fi prevăzut în proiectul de lege pentru autoritățiile administrației publice centrale, cu mențiunea că aici se dă posibilitatea ordonatorului principal de credite de a aplica acest procent, această reducere a cheltuilor de personal, în mod diferențiat. (...) Proiectul prevede și faptul că în legea bugetului de stat pe anul viitor acești ordonatori principali de credite pe administrația publică centrală vor primi o alocație, o alocare a cheltuielilor de personal cu 10% redusă. Excepție în proiect în această fază fac creșele, învățământul preuniversitar și spitalele”, a mai spus Cseke.
Partidele din coaliția de guvernământ au convenit anterior o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală, ca efect final, fiind stabilită o reducere de 30% din numărul maxim de posturi în administrația locală, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi ocupate.
Atunci când va fi necesară reducerea unui număr de posturi ocupate, autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, vor putea ”diminua cheltuielile de personal cu sumele aferente acestor posturi cu un cuantum care rezultă din înmulțirea numărului de posturi care trebuie reduse cu media aritmetică a salariilor din unitatea/subdiviziunea administrativ teritorială respectivă aferentă anului 2025”, a stabilit coaliția, potrivit surselor consultate de Profit.ro.
Reforma administrației va avea această perioadă tranzitorie de un an, începând cu 1 ianuarie 2026, iar de la 1 ianuarie 2027 toate primăriile vor trebui să se conformeze grilei din viitorul pachet de legi privind reforma administrației.
Conform calculelor oficiale, impactul acestor măsuri de reformă a administrației centrale și locale va fi de 1,7 miliarde lei anual.
”Nu mai mult de 20%” din posturile ocupate în administrația locală înseamnă că modul de aplicare efectivă a reducerii va fi diferit de la o instituție la alta, dar acești indicatori vor trebui sa dea media națională, au mai precizat sursele citate.
Potrivit acestora, reducerile cu cheltuielile de personal se vor putea regăsi și în reduceri de sporuri, nu neapărat de posturi, acolo unde aceste posturi sunt indispensabile.
Decizia vine după ce la finele lunii august, proiectul pe care Guvernul ar fi trebuit să-și angajeze răspunderea, cel privind reforma administrației locale, a rămas fără acord în coaliție deoarece premierul Bolojan a solicitat modificarea acestuia astfel încât să fie reduse 45% din posturile administrației locale, față de 25% cât stabilise anterior coaliția.
Bolojan a declarat atunci că propunerea Ministerului Dezvoltării de a reduce cu 25% posturile din administrație era un ”fake”.
