Depus la Parlament pentru prima dată în octombrie 2024, proiectul de lege pentru privind limitarea avansului cerut cumpărătorilor de către dezvoltatorii imobiliari, devenit cunoscut drept ”legea Nordis”, nu a fost adoptat nici în recent încheiata sesiune parlamentară, deși de fiecare dată a fost dezbătut în ”procedură de urgență”, iar în sesiunea anterioară fusese chiar clasat.
De ce este important: Anul trecut, la începutul lunii octombrie, premierul Ciolacu a anunțat că legislația privind proiectele imobiliare va fi modificată în Parlament, astfel încât dezvoltatorii să nu poată cere cumpărătorilor, în mod normal, un avans mai mare de 10%. Proiectul a fost inițiat și depus imediat, iar principala prevedere propusă a fost ca dezvoltatorul imobiliar să poată solicita un avans de maximum 10% din prețul total al imobilului vândut, în mod normal, sau de până la 40% în situația în care dezvoltatorul are încheiată o poliță de asigurare, în vederea protejării investiției.
Trei din cele patru partide aflate la guvernare au avut câte un proiect similar. Liberalii reclamaseră că au depus, încă din 2019, un proiect cu același scop, fără să fie însă adoptat, iar USR a depus, tot în octombrie, un proiect legislativ care limita avansul la 15% din valoarea imobilului.
În sesiunea de septembrie-decembrie 2024, deși PSD a solicitat procedură de urgență, aceasta a fost aprobată după mai bine de o lună, la mijlocul lunii noiembrie, stabilindu-se ca termen limită de întocmire a raportului asupra proiectului în Senat data de 4 decembrie de către Comisia pentru administrație publică. Însă în data 3 decembrie, cu o zi înainte de termenul limită pentru raport, Biroul Permanent al Senatului a stabilit că raportul trebuie întocmit împreună cu Comisia juridică, iar acest raport nu a mai fost întocmit însă până la convocarea noului Parlament, adică până la 20 decembrie 2024.
Pentru că nu a intrat pe ordinea de zi în vechea legislatură, proiectul PSD a fost clasat, aceeași soartă având-o și proiectul USR.
PSD a revenit cu același proiect de ”lege Nordis” în februarie 2025, iar Senatul chiar a adoptat proiectul la 14 aprilie 2025, în procedură de urgență.
Senatorii au amendat însă inițiativa stabilind o limită de 5% din preț la convențiile privind rezervarea cumpărării. După rezervare, a fost prevăzut un termen de maximum 60 de zile pentru încheierea promisiunii de vânzare, ocazie cu care s-ar fi permis un avans de 15%. Dezvoltatorului i s-ar mai fi permits să solicite un avans de 25% la finalizarea structurii de rezistență și un alt avans de 25% la finalizarea lucrărilor de instalații.
La Camera Deputaților, membrii Comisiei juridice au examinat proiectul de lege la o lună după adoptarea de către Senat, în data de 13 mai 2025, și l-au amendat la rândul lor, în timp ce membrii Comisiei pentru administrație publică au examinat proiectul abia o lună mai târziu, în ședința din data de 26 mai 2025.
Raportul comun al celor două comisii a fost publicat apoi în data de 2 iunie 2025, unii deputați anunțând că proiectul va intra la votul final al Parlamentului, dar pe tot parcursul lunii iunie ”legea Nordis” nu a fost înscrisă pe ordinea de zi a reuniunilor de plen ale Camerei Deputaților, astfel că și sesiunea februarie-iunie 2025 s-a încheiat fără ca Parlamentul să adopte legea.
Deputații au stabilit și ei alte limite maxime care pot fi solicitate unui cumpărător, respectiv 5% din preț la convențiile privind rezervarea cumpărării, 25% ulterior finalizării structurii de rezistență și 20% ulterior finalizării lucrărilor de instalații.
Parlamentarii vor reveni în sesiune ordinară de lucru abia la toamnă, în luna septembrie.
Camera Deputaților își desfășoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.
Între timp, există posibilitatea desfășurării unor sesiuni extraordinare și, totodată, dacă nu se află în sesiune, Camera Deputaților se convoacă în mod obligatoriu de președintele acesteia în 5 zile de la depunerea la această Cameră, în calitate de primă Cameră sesizată, a unei ordonanțe de urgență sau de la primirea acesteia de la Senat.
