Obiectivul Guvernului, prin modificarea substanțială a regulilor actuale de insolvență, este să reducă durata procedurii, inclusiv să stimuleze practicienii în insolvență să ducă mai repede la final procesul de reorganizare sau faliment, dar și o mai bună recuperare a eventualelor datorii către stat, inclusiv printr-o activitate mai eficientă a Fiscului, spune pentru Profit.ro vicepremierul Barna Tanczos.
Profit.ro a anunțat recent că Guvernul pregătește măsuri dure și ample pentru a descuraja folosirea procedurii insolvenței ca strategie de a face afaceri și de a evita plata datoriilor către stat. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro pe surse la momentul respectiv, acestea vizau inclusiv tragerea la răspundere mai rapidă rapidă și simplă a administratorilor care devalizează firme pentru a le introduce în insolvență, prin limitarea semnificativă a perioadei în care o firmă poate sta în insolvență, prin restricții puse la înființarea de noi firme administratorilor și acționarilor care duc societăți în insolvență, precum și printr-o transparență mai mare în ceea ce privește publicarea planurilor de reorganizare și alte elemente ale procesului de insolvență.
Proiectul este redactat la acest moment de un grup de lucru condus de vicepremierul Barna Tanczos.
Modificarea legislației privind insolvențele este un angajament asumat prin planul fiscal pe 7 ani, încheiat pe finalul anului trecut cu Comisia Europeană, pentru reducerea deficitului sub 3%. Astfel, înăsprirea regimului insolvențelor este și una dintre măsurile asumate de către Guvernul Bolojan.
Obiectivele Guvernului, transmise Profit.ro de către vicepremierul Tanczos
- reducerea timpului în care procedurile de insolvență ajung la finalitate.
- stimularea practicienilor în insolvență pentru închiderea cât mai eficientă și rapidă a procedurilor de reorganizare judiciară sau de faliment.
- creșterea gradului de recuperare a impozitelor si taxelor în procesele de insolvență.
Insolvențele, responsabile de o treime din GAP-ul de TVA
Actualizarea legislației specifice insolvenței având ca obiectiv reducerea GAP-ului de TVA, este prevăzută în planul fiscal ca măsură pentru creșterea veniturilor statului în următorii ani. Astfel, va fi creat cadrul legal de atragere a răspunderii pentru administratorii legali care prin modul de administrare introduc în mod voit în insolvență IMM-urile care datorează impozite și taxe și apoi în faliment IMM-urile care au raportul dintre datorii față de buget și activul total mai mari de 50%.
Potrivit Ministerului Finanțelor, principalele surse de formare a GAP-ului de TVA (decalajul de TVA) sunt insolvențele și fraudele, surse care sunt adesea intercorelate. Din analiza internă a Ministerului Finanțelor a reieșit că aproximativ 30% din decalajul fiscal TVA este indus de insolvențe.
În consecință, va fi modificată legislația privind insolvența pentru a asigura un control mai mare asupra situațiilor companiilor care se declară în insolvență.
Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată și TVA încasată, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021.
Datele preliminare pentru 2023, indică o creștere a neîncasării la TVA la 33,7%, o înrăutățire față de 2022, dar totuși sub nivelul din 2021. Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei.
