Trei țări arabe din Golf, bogate în resurse energetice, se grăbesc să-și transforme influența asupra lui Donald Trump în câștiguri tangibile, președintele vizitându-le în această săptămână în cadrul primului său turneu oficial de când a revenit la Casa Albă, un turneu care, în mod semnificativ, nu include și Israelul lui Benjamin Netanyahu, prietenul lui Trump, ceea ce ar putea sugera că premierului israelian nu i-au mai rămas în mână prea multe cărți de jucat, comentează CNN.
Președintele american urmează să aterizeze marți în Arabia Saudită, după care vor urma vizite în Qatar și apoi în Emiratele Arabe Unite (EAU), vizite care se vor întinde până la 16 mai, scrie News.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Aceste țări au construit legături personale cu președintele SUA și au promis colectiv investiții de trilioane de dolari în SUA, în timp ce se prezintă ca intermediari-cheie în conflictele pe care Trump vrea să le rezolve, de la Gaza la Ucraina și Iran. Acum, acestea sunt recompensate cu privilegiul de a găzdui primele vizite de stat ale lui Trump din cel de-al doilea mandat al său.
Având în vedere abordarea tranzacțională a lui Trump față de politica externă, cele trei state au multe de oferit.
„În cartea lui Trump, statele din Golf bifează toate căsuțele potrivite”, a declarat pentru CNN Hasan Alhasan, senior fellow pentru politica Orientului Mijlociu la Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Bahrain. Acestea „promit să investească trilioane în economia SUA și să cheltuiască sume colosale pe sistemele de armament americane”, arată analistul.
În spatele acestei strategii atent elaborate de a-l cuceri pe Trump se află dorința statelor din Golf de a-și consolida și oficializa pozițiile de parteneri indispensabili ai SUA în materie de securitate și economie și de a extrage cât mai multe beneficii pentru ele însele.
Relațiile dintre SUA și statele din Golf s-au îmbunătățit semnificativ de la revenirea lui Trump la putere. Frustrate de percepția lipsei de interes a SUA față de nevoile lor în timpul administrației Biden, Arabia Saudită și EAU au căutat să își diversifice legăturile militare, tehnologice și economice. Cu Trump în funcție, ele văd ceea ce un oficial din Golf a numit o „oportunitate unică în viață” de a atinge obiectivele țării sale. Din perspectiva lor, acum este momentul să consolideze legăturile cu Washingtonul și chiar „să-și asigure privilegii mai mari în relația cu cea mai puternică națiune din lume”, a declarat Ebtesam AlKetbi, fondator și președinte al think tank-ului Emirates Policy Center din Abu Dhabi.
Fiecare dintre cele trei țări pe care Trump le vizitează are propria listă de priorități și doresc să obțină anumite lucruri de la SUA.
PACT DE SECURITATE ÎNTRE SUA ȘI ARABIA SAUDITĂ
„Securitate, securitate și securitate” este ceea ce Arabia Saudită și alte state din Golf caută cel mai mult de la vizita lui Trump, a declarat Ali Shihabi, autor și comentator pe teme politice și economice din Arabia Saudită „Statele din Golf caută reasigurarea angajamentului de securitate al SUA față de stabilitatea Golfului”, a declarat Shihabi pentru CNN. „Trump are multe priorități și se știe că își pierde rapid interesul, iar ele vor să îl mențină angajat”, spune expertul.
Anul trecut, SUA și Arabia Saudită au fost aproape de a finaliza un pact comercial și de apărare de referință - dar acordul a fost blocat din cauza insistenței Arabiei Saudite ca Israelul să se angajeze pe o cale către un stat palestinian.
Firas Maksad, director pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Eurasia Group, a declarat pentru CNN că este probabil ca Trump să meargă mai departe cu acorduri majore indiferent de normalizare, despre care a spus că este „moartă”.
Riadul caută, de asemenea, cooperarea SUA pentru a dezvolta un program nuclear civil, dar acest lucru a fost blocat din cauza insistenței sale de a îmbogăți uraniul la nivel național - ceea ce a stârnit îngrijorări în SUA și Israel cu privire la proliferarea armelor nucleare. Uraniul, atunci când este îmbogățit la niveluri ridicate, poate fi utilizat pentru producerea de arme nucleare. Dar sprijinul Casei Albe pentru un program nuclear saudit ar putea permite firmelor americane să câștige contracte profitabile.
Riadul pare să prezinte relația sa cu SUA ca fiind una avantajoasă pentru ambele părți. În martie, Trump a declarat că va merge în Arabia Saudită dacă aceasta va investi 1 trilion de dolari în SUA. „Au fost de acord să facă asta, așa că voi merge acolo”, a spus el. Deși Arabia Saudită nu a confirmat această cifră, a anunțat în ianuarie planuri de extindere a comerțului și a investițiilor cu SUA cu 600 de miliarde de dolari în patru ani, cu potențial pentru mai mult.
Dar pentru ca Riadul să se diversifice în afara petrolului, trebuie în continuare să vândă petrol - cu un profit considerabil - pentru a finanța această tranziție. Recentele scăderi ale prețurilor, determinate în parte de tarifele impuse de Trump, amenință să submineze aceste ambiții. Trump a afirmat clar că dorește scăderea prețurilor petrolului, ceea ce îl pune în contradicție cu nevoia Arabiei Saudite de venituri ridicate pentru a-și finanța transformarea economică.
EAU și DOMINAȚIA AI
Poate mai mult decât oricare alt stat din Golf, Emiratele Arabe Unite consideră că investițiile sunt esențiale pentru strategia sa de aprofundare a legăturilor cu SUA și de asigurare a randamentelor - și are bani pentru a susține acest lucru. Printre cele mai bogate țări din lume pe cap de locuitor, Emiratele Arabe Unite s-au angajat să investească trilioane de dolari în SUA. Abu Dhabi s-a autointitulat chiar „capitala capitalului”.
„Extinderea comerțului și a investițiilor este o modalitate de a consolida acest parteneriat strategic”, a declarat AlKetbi. „SUA rămân un garant esențial al securității pentru regiunea Golfului, oferind în același timp o economie dinamică plină de oportunități și capacități care se aliniază planurilor de dezvoltare pe termen lung ale Golfului”, arată expertul.
În martie, Emiratele Arabe Unite au anunțat un plan de investiții de 1.400 de miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani, axat pe inteligență artificială, semiconductori, producție și energie. Investițiile sale existente în SUA totalizează deja 1.000 de miliarde de dolari, potrivit ambasadei sale din Washington.
„Emiratele Arabe Unite văd o oportunitate unică în viață de a deveni un contributor semnificativ în IA și tehnologie avansată”, a declarat pentru CNN Anwar Gargash, consilier diplomatic al președintelui EAU. „Angajamentul de a investi 1,4 trilioane de dolari se aliniază cu obiectivul EAU de a-și diversifica economia de la dependența excesivă de hidrocarburi pentru a asigura prosperitatea țării în viitor”, spune consilierul.
Dar nu va fi ușor pentru Abu Dhabi să își atingă obiectivul declarat de a deveni un lider mondial în domeniul inteligenței artificiale până în 2031 fără microcipuri americane avansate.
În ultimele zile ale administrației fostului președinte Joe Biden, SUA au înăsprit restricțiile privind exporturile de inteligență artificială pentru a păstra tehnologia avansată departe de mâinile adversarilor străini, precum China, care urmau să intre în vigoare la 15 mai. EAU a fost una dintre țările care s-au confruntat cu restricții și s-ar putea aștepta ca acestea să fie ridicate în timpul vizite lui Trump.
Joi, SUA au anunțat că Trump va anula un set de restricții din era Biden.
QATARUL ȘI DIPOMAȚIA GLOBLĂ
Qatarul este națiunea arabă din Golf cu cele mai formalizate legături de securitate cu SUA. Acesta găzduiește cea mai mare instalație militară americană din Orientul Mijlociu, pe care Departamentul de Stat o descrie ca fiind „indispensabilă” pentru operațiunile militare americane din regiune.
Anul trecut, SUA au ajuns în mod discret la un acord prin care își prelungește prezența militară la baza întinsă din Qatar pentru încă 10 ani. De asemenea, a modificat un acord de cooperare în domeniul apărării încheiat în 1992 cu SUA, care este menit să consolideze și mai mult parteneriatul lor în materie de securitate.
În 2022, administrația Biden a desemnat, de asemenea, Qatarul drept aliat major non-NATO, un titlu acordat prietenilor apropiați care au relații de lucru strategice cu armata SUA.
Qatarul a fost un mediator-cheie într-o serie de conflicte - de la războiul din Gaza la Afganistan. Experții spun că aceasta face parte dintr-un efort de a rămâne relevant în ochii Washingtonului.
„Statele din Golf văd medierea conflictelor ca pe o sursă de influență și prestigiu”, a declarat Alhasan pentru CNN. „Au reușit să își folosească rolul de mediatori pentru a se poziționa ca parteneri indispensabili pentru agenda politică a lui Trump”.
Doha menține, de asemenea, legături strânse cu noul președinte al Siriei, Ahmed al-Sharaa, care a încercat să își elibereze țara de sancțiunile impuse de Occident timp de ani de zile.
Siria este de așteptat să fie o problemă cheie pe care Qatarul o va ridica cu Trump atunci când acesta îl va vizita, a declarat joi pentru CNN un oficial care cunoaște agenda. Doha face presiuni asupra administrației Trump pentru a ridica sancțiunile impuse Siriei în temeiul Legii Caesar, a declarat oficialul, adăugând că Qatarul este precaut cu privire la furnizarea oricărui sprijin financiar Siriei fără binecuvântarea Washingtonului.
Vizita lui Trump se referă în cele din urmă la ceea ce poate obține de la cele trei state din Golf, au declarat experții, adăugând că fiecare dintre cele trei țări anticipează un set de noi acorduri care vor aduce beneficii ambelor părți.
„Vine aici pentru că el crede că este în interesul economiei SUA, poate în interesul său și al celor din jurul său, să aibă aceste acorduri aici cu Arabia Saudită, EAU și Qatar”, a declarat Maksad. „Așa că așteptați-vă la anunțuri importante”, îndeamnă expertul.
NETANYAHU PRIVEȘTE DE PE MARGINE
Prima oprire a fost Riad. La doar câteva luni de la începutul noii sale administrații, președintele Statelor Unite s-a întâlnit cu regele Arabiei Saudite, ca parte a unui efort de a impulsiona relațiile cu lumea arabă. De acolo, a plecat spre o altă capitală regională, unde liderul lumii libere a ținut un discurs despre o nouă viziune pentru Orientul Mijlociu. O escală în Israel a lipsit cu desăvârșire din itinerariu. Anul era 2009, iar președintele era Barack Obama.
Decizia sa de a nu-l vizita pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care tocmai revenise în funcție, a fost privită ca o insultă. Aceasta a marcat începutul a ceea ce mulți consideră până în prezent a fi relația fracturată a lui Obama cu Israelul, în special cu cel mai longeviv lider al țării.
Dar, în timp ce președintele Donald Trump a plecat în prima sa vizită în regiune din al doilea mandat, același elefant stă în același colț al Biroului Oval. Itinerariul lui Trump include Arabia Saudită - unde va ajunge marți dimineață la ora locală - Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Casa Albă a numit-o o „întoarcere istorică în Orientul Mijlociu” și a promis „o viziune comună de stabilitate, oportunitate și respect reciproc”.
Încă o dată, Israelul nu figurează însă pe itinerar. Și după ce Trump a luat prin surprindere Israelul de mai multe ori deja - anunțând discuții cu Iranul, un acord cu rebelii houthi din Yemen și discuții directe cu Hamas - oficialii israelieni sunt îngrijorați că ar putea urma o altă surpriză.
Oficialii israelieni au încercat să se intereseze de posibilitatea unei escale la Ierusalim sau Tel Aviv în timpul turneului lui Trump, potrivit unei surse familiarizate cu această chestiune. Dar președintele a stins licărirea acestor speranțe săptămâna trecută, când a declarat că nu are planuri să se oprească în Israel. „O vom face la un moment dat”, a spus Trump. „Dar nu în această deplasare”, a spus Trump.
PUȚINE PÂRGHII RĂMASE
Trump ar fi putut fi convins să adauge vizita la itinerariul său dacă ar fi putut pretinde un fel de victorie, fie că este vorba de un acord de încetare a focului în Gaza, un plan de ajutor umanitar sau altceva. Dar, având în vedere că Israelul este pe cale să își extindă războiul în Gaza, nu există astfel de rezultate. Chiar și după eliberarea ostaticului Edan Alexander, luni, perspectivele unei încetări globale a focului par încă îndepărtate.
„Fără rezultate, el nu vine (în Israel)”, a declarat sursa CNN.
Netanyahu s-a mândrit cu faptul că a fost primul lider mondial care l-a vizitat pe Trump în al doilea mandat al acestuia, în februarie. La a doua sa vizită, în aprilie, el a devenit primul lider care a încercat să înceapă negocierile pentru un nou acord comercial după ce Trump a anunțat tarife radicale asupra importurilor. Prim-ministrul a plecat de la Casa Albă fără un acord comercial și cu o nouă preocupare: anunțul-șoc al lui Trump că SUA vor începe să negocieze un nou acord nuclear cu Iranul.
Problema pentru Netanyahu este că are puține pârghii la Washington în acest moment, subliniază Alon Pinkas, un fost diplomat israelian.
„Netanyahu nu are nimic pe care Trump să îl dorească, de care să aibă nevoie sau (pe care) să i-l poată oferi, spre deosebire, să zicem, de saudiți, de qatarioți, (sau) de cei din Emirate”, a declarat Pinkas pentru CNN.
Națiunile arabe bogate au promis trilioane de dolari în investiții americane și ar putea anunța achiziții majore de arme, pe care Trump le poate prezenta drept o victorie pentru producția americană.
În ciuda anilor în care a fost probabil cel mai vocal susținător internațional al lui Trump, Netanyahu mai are puține cărți de jucat, spune Pinkas. Sub administrațiile democrate, Netanyahu s-a folosit de susținătorii săi republicani pentru a pune presiune pe Casa Albă. Dar Netanyahu nu l-a criticat niciodată deschis pe Trump și este puțin probabil să înceapă acum. „Nu are nimic acum”, punctează Pinkas.
POLITICA SUPRIZELOR
Pe măsură ce se apropia vizita lui Trump în regiune, îngrijorările oficialilor israelieni cu privire la ceea ce va aduce aceasta nu au făcut decât să crească.
În săptămânile premergătoare deplasării sale, Trump a făcut o serie de mișcări care l-au lăsat pe premierul israelian să pară doar un spectator frustrat. Trump a purtat negocieri cu Iranul cu privire la programul său nuclear, care nu exclud posibilitatea ca Teheranul să mențină unele capacități nucleare civile; a fost de acord cu o încetare a focului împotriva rebelilor Houthis, ceea ce nu oprește atacurile grupării yemenite asupra Israelului; și, conform Reuters, nu mai solicită ca Arabia Saudită să normalizeze relațiile cu Israelul ca o condiție pentru facilitarea unui program nuclear civil saudit. Iar duminică, administrația Trump a ocolit Israelul pentru a încheia un acord cu Hamas pentru eliberarea lui Edan Alexander, ultimul ostatic american în viață dus în Gaza, Trump încadrându-l ca un pas „pentru a pune capăt acestui război foarte brutal și pentru a întoarce TOȚI ostaticii în viață și rămășițele pământești la cei dragi”.
Oficialii israelieni sunt acum îngrijorați de ceea ce va însemna pentru Trump poziția față de război și negocierile de încetare a focului după o săptămână petrecută la întâlniri cu liderii din Golf - care au criticat cu toții atacul militar al Israelului în Gaza și blocada umanitară în curs de desfășurare asupra Fâșiei.
Înaintea turneului lui Trump, SUA au exercitat presiuni puternice asupra Egiptului și Qatarului pentru a convinge Hamas să accepte eliberarea unor ostatici, a declarat o sursă familiarizată cu negocierile, în schimbul mai multor săptămâni de încetare a focului și al intrării ajutorului umanitar. Administrația Trump pare să țintească acum și mai sus. O altă sursă familiarizată cu această chestiune a declarat pentru CNN că eliberarea lui Alexander va duce la „negocieri imediate pentru un acord de pace”.
Un acord cuprinzător pentru a pune capăt războiului a rămas inaccesibil, dar Trump a precizat că acesta este obiectivul său. „Să sperăm că acesta este primul dintre acei pași finali necesari pentru a pune capăt acestui conflict brutal”, a declarat Trump duminică pe social media.
Rezultatul este că Trump și Netanyahu par să fie mai în dezacord ca niciodată, o situație care vine la scurt timp după ce Netanyahu a dublat eforturile de război și a precizat în mod explicit că el crede că înfrângerea Hamas este mai importantă decât asigurarea eliberării ostaticilor. Dacă un acord cu Hamas pentru întoarcerea mai multor ostatici pare la îndemână, SUA vor crește presiunea asupra Israelului pentru a-l accepta, a declarat o altă sursă familiarizată cu această chestiune.
Până acum, existau îndoieli majore cu privire la faptul că liderul Hamas din Gaza, Mohammad Sinwar, ar fi de acord cu un acord limitat. Dar, de data aceasta, Hamas pare să fi depășit cu iscusință Israelul când vine vorba de Trump. Iar vizita lui Trump în regiune va servi drept punct de presiune pentru a debloca eventual un acord.
„AI GRIJĂ CE-ȚI DOREȘTI”
„Trebuie să existe o practică a lipsei de surprize” de ambele părți, a declarat Dan Shapiro, fost ambasador al SUA în Israel și senior fellow la Atlantic Council, un think tank din Washington, DC. „În caz contrar, încrederea care este atât de esențială pentru acest parteneriat se destramă foarte, foarte repede”, avertizează el. Trump avansează „ca un buldozer” pentru ceea ce își dorește, a declarat Shapiro pentru CNN, iar această listă de dorințe include în prezent progrese privind un acord de încetare a focului și eliberarea ostaticilor. Tendința lui Netanyahu de a trage de timp cu privire la deciziile majore și istoricul său de a-și prioritiza propria supraviețuire politică par să fi contribuit la dorința Casei Albe de a renunța la consultarea Israelului cu privire la deciziile cheie, a spus el.
„El este în mod clar frustrat de Netanyahu, la fel ca orice alt președinte care a lucrat cu Netanyahu”, a spus Shapiro.
Între timp, omul lui Trump la Ierusalim, ambasadorul SUA Mike Huckabee, a încercat să minimalizeze speculațiile privind o ruptură între cei doi lideri și a declarat că se așteaptă ca Trump să viziteze Israelul în acest an
„Niciun președinte nu a ținut la fel de mult și nu a făcut la fel de mult ca președintele Trump pentru statul Israel”, a declarat Huckabee pentru Channel 13 News din Israel într-un interviu difuzat sâmbătă seara. „Iar relația sa cu prim-ministrul este, cred eu, remarcabilă”, a adăugat ambasadorul.
Israelienii văd lucrurile altfel. Prima pagină a importantului ziar Yedioth Ahronot arăta joia trecută o caricatură a lui Trump cu titlul „O politică a surprizelor”. În timp ce Trump pregătește o supă, Netanyahu stă nervos în fundal. Chiar și ziarul Israel HaYom, extrem de favorabil lui Trump, a subliniat aparenta ruptură cu Netanyahu. Editorialistul Shai Golden a scris într-un articol de opinie în weekend: „Vechea zicală «Ai grijă ce-ți dorești, s-ar putea să primești» surprinde perfect capcana în care a căzut Netanyahu cu Trump”, a conchis el.
