Abonamentul medical sau asigurarea privată? De ce tot mai multe companii le combină

Motivul deciziilor este legat de absenteism, continuitatea muncii, acces la servicii medicale și predictibilitatea costurilor de sănătate. Tot mai multe companii ajung să creadă că abonamentul medical și asigurarea privată de sănătate au roluri diferite, dar pot funcționa împreună, tendință vizibilă direct în portofoliul MedLife, care gestionează în prezent aproape un milion de abonamente active.

O piață care a trecut de faza de start

Evoluția pieței arată cum s-a schimbat legătura dintre companii și beneficiile medicale. Acum 15 ani, abonamentele medicale erau mai mult în pachetele oferite marilor societăți din telecom, banking sau IT. Azi, ele există în organizații din aproape toate domeniile.

Abonamentul medical a apărut în România anilor '90, în aceeași perioadă cu alte țări din Europa Centrală și de Est, ca alternativă la sistemul public. Se punea accent pe prevenție și pe acces rapid la servicii. Din perspectiva managementului corporate al MedLife, marile lanțuri de furnizori de servicii medicale au lansat această abordare pentru a aduce prevenția în prim-plan, permițând oamenilor să ajungă mult mai ușor la medici. La vremea aceea, modelul părea un „produs exotic" între asigurători și pacienți.

Piața s-a maturizat, iar azi România numără peste două milioane de abonamente medicale și aproximativ 800.000 de asigurări private de sănătate. A durat mult până beneficiul s-a desprins de imaginea de avantaj rezervat pentru marile corporații, devenind o așteptare firească a angajaților și principalul instrument din zona de salarizare.

Accesul la consultații, investigații și monitorizare medicală a devenit un motiv puternic pentru extinderea abonamentelor. În multe firme, ele sunt azi o parte normală a pachetului de beneficii.

Două instrumente pentru nevoi diferite

Deși sunt adesea puse în aceeași cutie, abonamentul medical și asigurarea privată de sănătate au scopuri diferite.

Abonamentul medical facilitează accesul constant la servicii medicale și susține relația cu sistemul de sănătate. Se axează pe consultații, investigații, monitorizare și prevenție, adică pe folosirea frecventă a serviciilor medicale și depistarea timpurie a problemelor de sănătate.

Asigurarea privată de sănătate are altă logică. Rolul ei principal este să acopere costuri medicale generate de intervenții, tratamente sau internări, conform poliței.

Pentru angajator, cele biomedicale răspund unor situații diferite: unul ajută la accesul la servicii și la prevenție, celălalt oferă protecție financiară în caz de costuri mari. Această diferență explică de ce tot mai multe companii văd abonamentul și asigurarea ca piese ale aceluiași mecanism, nu ca soluții care se exclud.

Sănătatea angajaților, văzută prin costuri și continuitate

Pentru angajatori, sănătatea are și un impact economic direct. Problemele medicale influențează activitatea organizațiilor prin absenteism, concedii medicale, fluctuație de personal și dificultăți de planificare.

Companiile care au adoptat această viziune privesc beneficiile medicale ca pe un cost separat, deși cheltuielile legate de sănătate există deja în firmă, indirect. „Companiile au oricum un cost. Trebuie doar să înțeleagă unde să direcționeze banii. Bugetul există deja, diferența apare din modul în care este utilizat, prin redirecționarea lui proactivă către soluții care previn degradarea stării de sănătate a echipei și asigură continuitatea muncii”, explică Ioana Moldovan, Corporate Sales Manager MedLife și CEO SanoPass FIT by MedLife.

Un răspuns similar vine și din perioadele de criză economică. Reprezentanții MedLife, liderul pieței serviciilor medicale private din România, observă că valoarea abonamentului medical ca beneficiu extrasalarial a crescut tocmai în momente de tensiune financiară, când salariile nu puteau fi majorate: „În criză s-a dezvoltat foarte mult, pentru că, dacă nu poți să crești salariile, un beneficiu e perceput altfel decât un bonus salarial. Protecția medicală oferă o stabilitate profundă echipei, devenind un activ care susține retenția și sentimentul de siguranță mult mai eficient decât alte stimulente volatile.”

Combinarea accesului la servicii cu protecția financiară apare și în piețele mature. Un raport OECD arată că programele care facilitează accesul la servicii medicale și încurajează prevenția reduc absenteismul și cresc productivitatea. Companiile care investesc în astfel de programe pot economisi între 1,5 și 5,6 dolari pentru fiecare dolar investit, iar absenteismul poate scădea cu aproximativ 25%.

De la produs la ecosistem

Pe măsură ce piața crește, granițele dintre diferitele tipuri de beneficii medicale devin mai flexibile. Tot mai multe firme caută soluții integrate, care combină accesul la servicii medicale, prevenția și protecția financiară, într-un singur punct de acces. Această direcție a dus, în piața locală, la parteneriate formale între rețele medicale și asigurători, cum este cel dintre MedLife și SIGNAL IDUNA, cu un pachet care include prevenție, medicină personalizată și protecție financiară.

Raportul Health Trends realizat de Mercer anul trecut în 55 de piețe internaționale arată o extindere a beneficiilor medicale dincolo de tratament, spre servicii care susțin sănătatea pe termen lung și răspund unor nevoi tot mai diverse ale angajaților.

Întrebarea „abonament sau asigurare?” a marcat discuțiile din HR timp de ani buni. În prezent, întrebarea devine mai puțin relevantă. Ce contează acum nu este alegerea între două produse, ci abilitatea unei organizații de a construi, în jurul sănătății angajaților, o coerență, nu doar o listă de beneficii. Companiile care au ajuns la această înțelegere nu mai cumpără un abonament sau o poliță, ci un sistem. Distanța dintre cele două moduri de gândire poate fi mai mare decât pare.