Specialiștii ridică semne de întrebare privind siguranța și legalitatea utilizării sale.
Inginerul structurist Matei Sumbasacu a atras atenția că bucureștenii folosesc, de fapt, o construcție care nu a fost niciodată recepționată oficial, iar acest lucru implică riscuri majore.
„Este, este foarte periculos. Gândiți-vă că de 15 ani de zile, bucureștenii și nu nu mai folosesc Pasajul Basarab, folosesc deci o construcție fără ca ea să fi fost recepționată.
Așadar, în oficial, acel șantier nu s-a terminat, iar noi îl folosim, evident, nu știm cine este responsabil pentru riscurile pe care ni le asumăm astfel”, a afirmat Matei Sumbasacu la Digi 24.
Specialistul subliniază că utilizatorii pasajului nu ar trebui să suporte consecințele deciziilor administrative greșite, responsabilitatea revenind autorităților.
„Oamenii nu trebuie, oamenii plătesc taxei, sunt cetățeni responsabili, folosesc un oraș care li se pune la dispoziție de autorități. Autoritățile în în momentul în care au pus la dispoziție acest acest pasaj fără fără a avea recepția semnată și apoi au continuat să-l să lase la dispoziția oamenilor, tot așa fără fără recepție, au făcut un gest de mare iresponsabilitate din punctul meu de vedere”, a completat inginerul structurist.
O situație „excepțională” care trebuie deblocată Matei Sumbasacu consideră că recepționarea Pasajului Basarab nu mai poate fi amânată, după ani întregi de ezitări.
„Vorbim de 15 ani de zile și aș zice că evident, această situație trebuie deblocată, trebuie cumva recepționată structura, trebuie să ieșim din această situație excepțională”, a explicat el.
Inginerul ridică semne de întrebare legate de modul în care o lucrare de o asemenea importanță a fost exploatată în afara legii. „Pe de altă parte, aș zice că trebuie văzut cumva cum de s-a putut ca 15 ani de zile, cea mai importantă lucrare de uz civil din București să fie pusă la dispoziția publicului în afara condițiilor legii, de fapt”, a adăugat Sumbasacu.
În ceea ce privește eventualele restricții de trafic, acestea depind strict de concluziile expertizei tehnice.
„Lucrările care se fac și care sunt prescrise de de expertiza tehnică care s-a făcut, dacă nu mă înșel, anul trecut se pot face fără închiderea totală a podului. Nu știu, nu am văzut raportul de expertiză. Raportul de expertiză poate spune, sper să nu spun asta, dar poate spune că podul este într-o stare nesatisfăcătoare și atunci am avea evident motive să ne gândim la închiderea acestui pasaj, dar nu cred, nu cred că spune că spune acest lucru expertiza iarăși, fără să o fi văzut”, consideră inginerul structurist.
Pasajul Basarab nu este un caz singular
Sumbasacu atrage atenția că problemele de infrastructură sunt răspândite în tot Bucureștiul. „Nu doar nu doar pasajul de la Unirii, sunt sunt multe pasaje din din București care sunt într-o stare tehnică nesatisfăcătoare sau chiar critică. În situație critică sunt, dacă nu mă înșel, pasajul Pasajul Lujerului, Băneasa și Obor.
Înseamnă că dacă continuăm să le folosim, ne aflăm în niște riscuri importante”, a afirmat el. Faptul că Pasajul Basarab nu a fost recepționat a dus inclusiv la excluderea lui din programele oficiale de expertizare. „Însă Pasajul Basarab n-a făcut parte din acea tranșă de expertizări, pentru că oficial nu era, nu funcție de recepționat, deci nu funcție de trecut în administrarea Primăriei Capitalei.
Această lipsă de acțiune, această această lipsă de acțiune care ne-a adus unde suntem, nu numai în cazul Pasajului Basarab, dar în cazul multor lucrări de infrastructură din România, trebuie cumva penalizată. Legea din păcate, regulamentul de recepție de recepționare a construcțiilor nu specifică clar ce se întâmplă dacă investitorul nu demarează procedura de recepție la timp”, mai spune Matei Sumbasacu.
Imaginea Capitalei, pusă sub semnul întrebării
În final, inginerul structurist spune că situația Pasajului Basarab reflectă problemele profunde ale administrației bucureștene. „Să știți că spune foarte multe lucruri, pentru că, din păcate, este încă un caz în care în care Bucureștiul, prin prim Primăria București, nu-și îndeplinește rolul de dătător de exemplu, dacă vreți. Capitala ar trebui să ofere un exemplu de administrație publică pentru pentru restul țării”, a explicat el.
„Acest proiect este, așa cum a spus, cel mai important proiect de de inginerie civilă din din Bucureștiul ultimilor ani și iată că în Capitală, în cazul celui mai important proiect, ne aflăm în această situație excepțională. Ezitări, ani și ani de zile. Chiar glumeam acum acum câteva zile că dacă aș avea un leu pentru fiecare dată când un primar a spus în ultimii 15 ani că recepționează Pasajul Basarab, probabil aș avea undeva la 8-10 lei. Nu e o sumă mare, dar multe declarații au fost făcute în acest sens și foarte puține acțiuni”, a conchis Sumbasacu.
Pasajul Basarab, recepționat „în paragină” după 15 ani
Pasajul Basarab, considerat cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România, va fi recepționat la starea actuală, după 15 ani în care a fost folosit fără a fi preluat oficial de administrația locală.
Practic, unul dintre cele mai importante noduri de trafic ale Capitalei a rămas timp de un deceniu și jumătate „al nimănui”, fără posibilitatea legală de a fi întreținut sau reabilitat.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că Primăria Municipiului București va face, în sfârșit, recepția pasajului în forma în care se află acum. Ulterior, acesta va fi intabulat, va fi obținută o autorizație de construire, iar apoi vor putea începe lucrările de reabilitare propriu-zise.
Deși pe Pasajul Basarab se circulă de 15 ani, inclusiv cu tramvaiele, degradarea este evidentă. Scările rulante nu funcționează, iar scările fixe sunt afectate de rugină.
Balustradele sunt și ele ruginite, iar pereții sunt plini de graffiti și desene. În multe zone, urmele lipsei de întreținere sunt vizibile cu ochiul liber. Problemele nu se opresc aici. Traficul intens din ultimii ani a dus la numeroase accidente, chiar dacă pasajul are doar aproximativ doi kilometri și face legătura între cartierul Cotroceni și Gara de Nord. În urma impacturilor, mai multe balustrade au rămas îndoite și nereparate, reprezentând un potențial pericol pentru siguranța rutieră.
Faptul că pasajul nu a fost recepționat oficial a însemnat că nimeni nu a avut responsabilitatea legală de a face lucrări de reabilitare sau întreținere.
Sursele de finanțare și calendarul exact al lucrărilor urmează să fie stabilite, în condițiile în care Pasajul Basarab este una dintre cele mai importante artere de circulație ale Bucureștiului.
Pasajul Basarab a fost deschis circulației pe 18 iunie 2011, un proiect care fusese preluat în 2008 de fostul edil Sorin Oprescu, iar costul lucrărilor s-a ridicat la 255 de milioane de euro.
