Certificatul de Urbanism pentru cei 37 de km dai Autostrăzii A13 Brașov-Bacău aflați pe teritoriul județului Brașov a fost semnat de către președintele Consiliului Județean Adrian Veștea, beneficiar fiind Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) SA, prin firma de proiectare SC Consitrans SRL, care urmează să întocmească Studiul de Fezabilitate. Următoarele etape sunt exproprierea terenurilor și obținerea autorizației de construire.
”Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a semnat Certificatul de Urbanism pentru Autostrada A13 Brașov-Bacău, aferent amplasamentului situat pe teritoriul administrativ al județului Brașov. Certificatul a fost în prealabil avizat de arhitectul-șef al județului, Alexandra Săliștean”, anunță CJ Brașov.
Terenurile afectate de traseul autostrăzii, care în județul Brașov se desfășoară pe o lungime de 37 km, includ imobile situate preponderent în extravilanul localităților Codlea, Hălchiu, Brașov, Bod, Sânpetru, Hărman, Prejmer și Teliu, fiind atât suprafețe din domeniul public, cât și terenuri private care aparțin unor persoane fizice și juridice.
”Practic, s-a încercat evitarea străpungerii intravilanelor delimitate de planuri urbanistice generale și planuri urbanistice zonale aprobate conform legii, cât și evitarea afectării altor construcții existente autorizate. Doar municipiul Brașov este traversat pe intravilan de traseul autostrăzii”, menționează CJ Brașov.
Beneficiara Certificatului de Urbanism este Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) SA, prin firma de proiectare SC Consitrans SRL, care urmează să întocmească Studiul de Fezabilitate, în baza avizelor și acordurilor obținute de la autoritățile competente pentru fiecare domeniu. Prin aprobarea Studiului de fezabilitate sunt stabiliți indicatorii tehnico-economici ai investiției și se poate avansa către etapa de expropriere a terenurilor și apoi de obținere a Autorizației de Construire.
„În urma avizelor favorabile emise de cele opt primării pe teritoriul cărora se desfășoară traseul viitoarei șosele de viteză, am emis Certificatul de Urbanism pentru autorizarea executării lucrărilor de construcție a Autostrăzii Brașov-Bacău. Le mulțumesc colegilor primari pentru sprijinul acordat proiectului. La nivelul Consiliului Județean, susținem toate demersurile procedurale pe care CNIR SA le are de realizat în perspectiva lansării etapei de execuție pe care o așteptăm cu toții. Această autostradă este un obiectiv de infrastructură extrem de important la nivel regional și național, având în vedere că va asigura o conexiune rapidă între centre economice importante, Brașov și Bacău”, a declarat președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea.
Sectorul Brașov-Bacău al Autostrăzii A13 se va conecta cu tronsonul Sibiu-Făgăraș-Brașov printr-un nod de mare viteză care va fi construit în zona de nord a municipiului Codlea, unde va fi și intersecția cu Autostrada A3 București-Brașov.
Potrivit CNIR SA, în privința traseului A13 în județele Brașov și Covasna, au fost avute în vedere evitarea rezervațiilor naturale unde construcțiile sunt interzise și devierea traseului cu aproximativ 12 kilometri ca urmare a constrângerilor și restricțiilor din zona poligonului Carfil de la Hărman.
Tototdată, alți 800 de kilometri sunt în lucru în toate zonele României.
"1.418 km de autostradă și drum expres am închis anul trecut, luna decembrie. Anul acesta țintim în jur de 250 de km de autostradă și drum expres pe care vrem să-i dăm în trafic, încă 800 km de autostradă și drum expres avem în lucru și șantiere în toate zonele României. Construim poduri, construim primul pod peste Prut din ultimii 60 de ani. Chiar vineri am fost cu domnul primar de la Ungheni în vizită pe șantier și acesta merge foarte bine, am trecut de 30% grad de execuție și a început montarea tablierului metalic, un mesaj pentru frații de peste Prut că România se ține de cuvânt și va lega Republica Moldova, la nivel de infrastructură, de țară și de Uniunea Europeană", a afirmat Scrioșteanu.
Secretarul de stat a atras atenția că, față de acum 10-15 ani, autostrăzile construite în România nu mai aduc la pachet dezvoltare, fiind nevoie de o creștere a intermodalității între structurile de transport, dar și de proiecte care să stimuleze producția din România.
"Autostrăzile construite în România, față de perioada de acum 10 - 15 ani, nu mai aduc obligatoriu, la pachet, cum se spune, dezvoltare, și fac un apel către toți cei care pot să sprijine dezvoltarea zonelor prin care construim autostrăzi: veniți cu propuneri de zone economice noi pe care să le legăm de aceste infrastructuri! Veniți cu propuneri de intermodalitate acolo unde credeți că se pot dezvolta zone intermodale între feroviar și rutier, pentru că avem nevoie de o creștere a intermodalității între structurile de transport, și veniți cu propuneri care să stimuleze producția în România!", a transmis acesta.
În opinia sa, România se află la un moment de răscruce economică și doar o eventuală participare a sa la reconstrucția Ucrainei ca hub logistic sau ca zonă de tranzit, când se va termina războiul, nu va fi de ajuns.
"România se află la un moment de răscruce economică, răscruce care sperăm să se suprapună peste sfârșitul războiului din Ucraina, care va crea o oportunitate foarte mare pentru dezvoltarea capacităților de producție în România. România poate participa la reconstrucția Ucrainei ca hub logistic, ca zonă de tranzit - și e foarte bine să reușească -, dar nu va fi de ajuns. România trebuie să participe direct la reconstrucția Ucrainei prin dezvoltarea unor parteneriate cu Ucraina și cu țările care vor participa la reconstrucția Ucrainei, dar nici aceasta nu va fi de ajuns. Cel mai important element pentru viitorul dezvoltării României trebuie să fie ținta unei piețe din viitorul dezvoltării Ucrainei, o piață pe care România să o folosească să-și reechilibreze balanța comercială. Dezvoltarea capacităților de producție la nivel municipal, regional, sprijinite prin parcuri industriale, prin parcuri logistice sau noduri intermodale, trebuie să fie ținta complementară a infrastructurii pe care o construim", a subliniat Ionel Scrioșteanu.
