Kirill Dmitriev, reprezentantul Special al Președintelui Rusiei pentru Investiții și Cooperare Economică cu Țările Străine, susține că vulnerabilitatea României este dependența sa de oferta regională.
Declarația oficialului rus pare bizară, în condițiile în care România este cel mai mare producător de gaze din UE, acoperindu-și în mare parte consumul din producția internă, și totodată producător de țiței. În plus, România are și 3 rafinării (din care una, cea a gigantului rus Lukoil, nu funcționează), care o face exportator net de benzină, chiar dacă este în continuare importator net de motorină.
Numai că România este importator de gaze pe perioada iernii, pentru acoperirea consumului curent, dar și în alte perioade ale anului, pentru reumplerea depozitelor. Și, indiferent de declarațiile oficialilor, gazul care intră în România este majoritar rusesc, provenind din gazoductul Turkstream.
Dovadă: Livrările medii zilnice de gaze naturale ale gigantului energetic rus Gazprom către Europa prin gazoductul TurkStream au crescut cu 22% în martie față de aceeași lună a anului precedent.
În ceea ce privește țițeiul, peste 75% din materia prelucrată de rafinăriile autohtone este de import, aproximativ 60% din aceasta fiind de proveniență kazahă.
Iar petrolul kazah este exportat în România prin portul rusesc Novorosisk, cu riscurile de rigoare, atât cele ce țin de eventuale intervenții ale statului rus, cât și de eventualele indisponibilități ale livrărilor ca urmare a atacurilor cu drone ale ucrainenilor.
În ceea ce privește motorina, Profit.ro a semnalat că România, care-și acoperă peste o treime din consumul de motorină din importuri, va trebui să-și înlocuiască aproape în totalitate sursele de aprovizionare, în ultimele luni majorându-și considerabil expunerea pe diesel-ul provenit din Golf, devenit indisponibil de la blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, ca urmare a declanșării războiului din Iran.
Dacă în 2025 o pătrime din motorina importată de România provenea din Arabia Saudită, în ultima lună premergătoare declanșării conflictului din Iran, februarie, acest procent a ajuns la 54%, relevă analiza Profit.ro.
În ultimele 6 luni, importatorii români și-au majorat considerabil expunerea pe motorina din Orientul Mijlociu, în special din Arabia Saudită.
În februarie însă, peste jumătate din diesel-ul descărcat în terminalele din Constanța a provenit din Arabia Saudită, care a fost responsabilă pentru o cantitate de 195 mii tone, din totalul de 360 mii tone importat de România.
Nu toată motorina descărcată la Constanța este alocată pieței interne, de aici alimentându-se și Ucraina și, posibil, și Republica Moldova.
În plus, al doilea furnizor de motorină ca mărime a fost Bulgaria, cu 90 mii tone, provenită de la rafinăria Burgas.
Aceasta este prima livrare de motorină bulgărească pe piața românească din august 2024.
Potrivit unor surse citate de compania de consultanță ucraineană A-95, rafinăria Lukoil de la Burgas nu a primit nicio garanție pentru aprovizionarea cu petrol din partea guvernului.
„Prin urmare, rafinăria din Burgas a încheiat acorduri cu Vitol și Trafigura prin care acestea vor livra țiței în schimbul motorinei”, a declarat un trader familiarizat cu situația.
Numai că și această sursă de import a devenit indisponibilă din luna martie, ca urmare a intervenției protecționiste a guvernului bulgar, care a forțat rafinăria de la Burgas să se concentreze pe aprovizionarea pieței interne după începerea războiului din Iran și creșterea prețului produselor petroliere.
A treia sursă de import din februarie este și ea una riscantă, cea israeliană. Livrările din Israel au crescut în a doua lună a anului de la 16 mii de tone în ianuarie la 37 mii de tone, întregul volum fiind expediat de la rafinăria Bazan Group din Haifa.
Un eventual atac iranian asupra infrastructurii de transport israeliene nu poate fi exclus, date fiind operațiunile militare similare efectuate asupra statelor arabe.
Livrările din Turcia au stagnat în februarie la 31 de mii de tone, provenind de la rafinăria Tupras.
Potrivit companiei de consultanță ucraineană, rafinăria STAR a continuat să proceseze petrolul rusesc, acesta fiind motivul sistării furnizării de motorină către România.
Sancțiunile impuse de UE țițeiului și produselor petroliere rusești vor îngreuna și mai mult sarcina importatorilor români, care, dacă le vor respecta, vor avea greutăți să-și majoreze importurile din Turcia, cele mai facile în momentul de față.
Potrivit lui Kirill Dimitriev, celelalte state europene vulnerabile la actuala criză energetică sunt Italia, dependentă de importurile de gaze, Germania, a cărei cerere mare depinde de importurile de energie, Polonia, din cauza tranziției de la cărbune la gaze, și Belgia, ca urmare a poziției sale pe harta de transport europeană.
Marea Britanie, care și-a redus producția în Marea Nordului și este dependentă de importurile de energie, a fost la rândul ei menționtă de oficialul rus
Anterior, Dmitriev a declarat că „un tsunami al prețurilor petrolului și gazelor este pe cale să devasteze Europa”.
Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe, a afirmat că prețul petrolului ar putea sări la 150-200 de dolari pe baril, pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu zguduie piețele energetice globale, avertizând asupra unei „crize energetice extrem de grave” pe care Europa nu este pregătită să o gestioneze.
El a susținut, de asemenea, că Occidentul „s-a împușcat singur în picior” prin reducerea dependenței de energia rusă după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022.
Dmitriev, un emisar economic al Kremlinului din ce în ce mai vizibil, care a negociat cu SUA în legătură cu războiul din Ucraina, și-a intensificat mesajele în ultimele zile, prezentând Rusia ca fiind indispensabilă pentru piețele energetice globale pe măsură ce oferta se restrânge și susținând că sancțiunile occidentale au avut un efect contrar.
Declarațiile sale optimiste vin pe fondul creșterii vertiginoase a prețurilor la energie, pe măsură ce blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz perturbă fluxurile de gaz natural lichefiat și împinge prețul țițeiului spre 100 de dolari pe baril, alimentând temerile în legătură cu un șoc economic mai amplu.
Până în prezent, Bruxelles-ul își menține poziția. „Nu există cale de întoarcere la dependența de energia rusă”, a declarat săptămâna trecută comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, insistând că blocul nu ar trebui să importe „nici măcar o moleculă” de la Moscova.
Pe 31 martie, Dan Jorgensen, membru al Comisiei Europene pentru Energie, a declarat că Uniunea Europeană analizează posibilitatea reînnoirii măsurilor pentru depășirea crizei energetice, pe care le-a aplicat în 2022. Potrivit domnului Jorgensen, planurile includ propuneri de reducere a tarifelor și taxelor la energie electrică.
El a sugerat că războiul dintre Statele Unite și Israel cu Iranul ar putea provoca întreruperi pe termen lung în funcționarea piețelor energetice. De la începutul conflictului, prețurile la gaze în Uniunea Europeană au crescut cu 70%, prețurile la petrol - cu 60%, a declarat Dan Jorgensen.
