Borbely și Fetița au plecat din funcții pe 19 septembrie, prin încetarea contractelor de mandat de comun acord cu Consiliul de Supraveghere, pentru ca România să nu piardă bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după cum a relatat în detaliu Profit.ro aici, aici, aici și aici.
Contractele lor de mandat enumeră, pe lista modalităților de încetare, ″acordul părților″.
Însă stipulează totodată că: ″Încetarea contractului de mandat din cauze neimputabile mandatarului (denunțare unilaterală, schimbarea sistemului de administrare, încetarea personalității juridice a societății prin fuziuni/achiziții, apariția unor impedimente legale neimputabile mandatarului etc) înaintea expirării duratei pentru care acesta a fost încheiat se va realiza prin hotărârea Consiliului de Supraveghere, cu un preaviz de 30 de zile si cu acordarea de către societate de daune-interese pentru perioada neexecutată din contractul de mandat, indiferent de data la care survine revocarea.
Cuantumul acestor daune-interese va fi, dacă o instanță judecătorească nu stabilește altfel: (...) În cazul revocării nejustificate din funcție, mandatarul va avea dreptul să primească de la societate o compensație de maxim 24 de îndemnizații fixe brute lunare daca revocarea survine in primele 24 de luni ale mandatului″.
Pentru situația în care revocarea intervine in ultimii doi ani de mandat, contractele prevăd o compensație echivalentă îndemnizației fixe brute lunare corespunzătoare numărului de luni rămase până la data expirării mandatului.
Karoly Borbely și Marian Fetița erau membri în Directorat din 7 noiembrie 2023, adică de mai puțin de 2 ani, iar mandatele lor ar fi urmat să ia sfârșit la termen pe 6 noiembrie 2027.
Toți membrii Directoratului Hidroelectrica au avut anul trecut remunerații fixe lunare brute de câte 65.748 lei, potrivit raportului de profil al companiei. Asta ar însemna, la nivelul maxim, compensații de câte circa 1,57 milioane lei, adică peste 3,15 milioane lei în total, de plătit de către companie.
Potrivit calculelor autorităților, menținerea în funcție a celor doi, în pofida obiecțiilor Comisiei Europene cu privire la procedura de selecție a Directoratului, s-ar fi soldat cu pierderea de către statul român a circa 16 milioane euro (peste 81 milioane lei) din componenta de grant a PNRR.
În total, Bruxelles-ul a identificat probleme de guvernanță corporativă la numire în cazul celor 2 directori Hidroelectrica și a 2 de la Complexul Energetic Oltenia (CEO), penalizarea PNRR estimată însumând de 25 milioane euro. La CEO, problema persistă încă.
În cazul Consiliilor de Administrație și de Supraveghere ale companiilor de stat cu probleme de guvernanță corporativă din perspectiva PNRR, spre deosebire de cel al Directoratelor, Guvernul a limitat încă din februarie, prin ordonanță de urgență, valoarea compensațiilor la cel mult 6 indemnizații.
″Autoritatea publică tutelară poate înceta înainte de termen, din cauze neimputabile, contractele de mandat ale membrilor consiliului de administrație, respectiv ai consiliului de supraveghere, în vederea îndeplinirii jaloanelor sau țintelor stabilite în Planul național de redresare și reziliență al României. În acest caz, remunerațiile compensatorii stabilite contractual pentru revocarea fără justă cauză sau intempestivă prevăzute în aceste contracte de mandat se reduc de drept la valoarea de maximum 6 remunerații″, prevede OUG nr. 4/2025.
