Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, și-a majorat producția de energie electrică de la vechea centrală de la Iernut cu 168% în primul semestru al anului, față de perioada similară din 2021, la 545 GWh, iar veniturile din această sursă au crescut de peste 11 ori, la aproape jumătate de miliard de lei, pe fondul scumpirii galopante a electricității pe piețele angro. Cu toate acestea, respectivul segment de activitate a provocat Romgaz, cel puțin pe hârtie, pierderi operaționale de 101 milioane lei în S1 2022, din care 85 milioane lei doar în al doilea trimestru al anului, conform situațiilor financiare ale companiei analizate de Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Detaliul a fost remarcat de analiștii financiari la conferința dedicată lor de către Romgaz.
Explicația conducerii companiei a fost că, până anul acesta, gazele de producție proprie livrate centralei Iernut erau contabilizate la preț de cost de producție. Din 2022 însă, s-a luat decizia ca aceste livrări să fie înregistrate în acte la prețuri de piață, iar majorarea accelerată de anul acesta a cotațiilor la gaze pe bursele europene de profil, inclusiv cea românească, a făcut ca segmentul producției de electricitate să intre pe pierdere contabilă.
″Schimbarea permite conducerii societății să aibă o viziune mai bună asupra performanței segmentelor sale de afaceri″, se arată în raportul semestrial al Romgaz.
Această modificare a politicilor contabile nu a avut niciun efect ″real″ asupra rezultatelor Romgaz. Cheltuielile în plus ale sucursalei de producție de energie de la Iernut cu gazele intrate la prețuri de piață s-au regăsit în majorarea veniturilor intra-grup (și a profitului) segmentului de extracție a gazelor naturale, principala activitate a companiei.
Un analist de la Erste Bank Ungaria a întrebat totuși de ce, în aceste condiții, Romgaz preferă să producă în pierdere energie electrică la Iernut în loc să vândă pe piață unor terți clienți gazele proprii folosite la alimentarea centralei.
″Am făcut asta anul trecut. Am încercat să maximizăm profitul, însă schimbarea politicilor noastre contabile a fost făcută după ce gazul fusese furnizat deja centralei Iernut. De asemenea, trebuie să ținem cont că, în apropierea centralei, avem sonde de extracție de gaze de joasă presiune, iar gazele din aceste sonde intră direct în centrală. Aceste gaze n-ar putea intra în sistemul național de transport în vederea comercializării. Trebuie să ne uităm în egală măsură la stabilitatea pieței de electricitate și la profitabilitate (atunci când decidem dacă – n.r.) vindem gazul direct sau îl transformăm în electricitate″, a răspuns directorul economic al Romgaz, Răzvan Popescu, numit între timp director general al companiei.
La rândul său, directorul financiar Andrei Bobar a repetat argumentul că gazul extras prin sondele ce alimentează Iernut nu poate fi introdus în sistemul național de transport din motive tehnice. ″Sunt și alte costuri fixe, care nu sunt evidențiate aici. Dacă am opri producția de electricitate, tot am avea costuri cu personalul și alte costuri fixe. Oportunitatea de a livra cantitățile respective de gaze către terțe părți și nu către Iernut este, deci, mai complexă, complexitate care nu este evidențiată în situațiile financiare″, a explicat Bobar.
În trecut, când situația de pe piața gazelor, dar și legislația specifică, era cu totul alta față de cea din prezent, marii producători români Romgaz și OMV Petrom au trebuit să facă lobby la autorități pentru a li se permite să își alimenteze integral centralele proprii Iernut și Brazi cu gaze din producția proprie, la prețuri de cost. Legea energiei prevedea atunci că inclusiv centralele de producție de electricitate trebuiau alimentate ″cu gaze naturale în amestec intern/import, conform structurilor avizate/stabilite de către ANRE″.
În martie 2019 (când ″coșul″ obligatoriu de gaze intern-import nu mai era în vigoare, însă prețurile urmau să fie reglementate prin celebra OUG nr. 114/2018), Consiliul Concurenței chiar a declanșat o anchetă, ″pentru a verifica condițiile în care SNGN Romgaz SA și OMV Petrom SA livrează gaze naturale către centralele proprii de producere a energiei electrice″, însă nu a mai comunicat ulterior nimic despre aceasta.
