Dă România semne de "rebeliune" pe politici de climă? "Nu putem omorî cărbunele!". Un fost ministru acuză UE și Olanda de ipocrizie

Dă România semne de "rebeliune" pe politici de climă? "Nu putem omorî cărbunele!". Un fost ministru acuză UE și Olanda de ipocrizie
scris 7 oct 2019

România nu își poate permite să renunțe rapid la producția de energie electrică pe bază de cărbune, pentru îndeplinirea obiectivelor europene de combatere a efectelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de CO2, întrucât acest lucru ar pune în pericol securitatea energetică a țării, spune Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei

"Prima problemă pe care o avem este tranziția energetică (către surse de energie cu emisii reduse de carbon – n.r.). Tranziția reprezintă la ora actuală cheia dezvoltării sistemului energetic, cheia stabilității României în această zonă. Dacă ea se face ca și până acum, este o greșeală. Tranziția trebuie făcută cu evaluarea exactă a costurilor și, respectiv, cu asigurarea securității energetice. Orice greșeală va costa România", a spus Vișan,  la o conferință de profil organizată de InvesTenergy. 

El a arătat că sectorul carbonifer este componenta cea mai complicată a tranziției energetice, cu implicațiile și potențialele convulsii sociale cele mai mari.

Lege semnată: Ștampila, eliminată din marea parte a instituțiilor statului. Actele de stare civilă, contractele publice și alte documente oficiale - fără ștampilă CITEȘTE ȘI Lege semnată: Ștampila, eliminată din marea parte a instituțiilor statului. Actele de stare civilă, contractele publice și alte documente oficiale - fără ștampilă

"Va fi și un proces extrem de delicat. Am avut o întâlnire interguvernamentală, premierul Poloniei împreună cu guvernul său cu Guvernul României. Am avut discuții pe această temă. Polonia are o pondere mult mai mare a cărbunelui în mixul său de producție, dar raportat la securitatea energetică, e aceeași problemă. Nu putem să ne permitem să omorâm rapid cărbunele, sub nicio formă. Față de ei, noi am făcut câțiva pași importanți, mă refer la cele două studii făcute cu mult profesionalism de către Transelectrica și OPCOM, care arată foarte clar că România, din 2021-2022, dacă nu ia măsuri privind acest proces de tranziție, corelat cu investiții în privința cărbunelui, va avea probleme majore, care pot duce chiar la deconectare de consumatori, este evident. Iar cealaltă componentă, componenta de piață, arată lucruri rele, o creștere a prețurilor care nu poate fi controlată. Ca atare, suntem în mijlocul unor provocări deosebite", a punctat secretarul de stat de la Energie.

Autoritățile de la Varșovia au anunțat recent că Poloniei îi este imposibil să îndeplinească ținta UE de reducere la zero a emisiilor nete de carbon până în anul 2050. "Responsabilitățile în privința acestei ținte planificate a UE ar trebui împărțite între statele membre, în funcție de situația specifică și de posibilitățile fiecărei țări. Costul acestei idei se ridică la sute de miliarde de dolari. Politicienii care vor să meargă mai departe cu acest proces nu stau cu picioarele pe pământ", a declarat, pentru Financial Times, Piotr Naimski, cel mai important consilier al guvernului polonez pe probleme de strategie energetică, adăugând că termocentralele pe cărbune ar putea genera circa jumătate din producția de energie a țării și în următoarele două decenii.

Tot recent, șeful Complexului Energetic Oltenia, Sorin Boza, a declarat pentru Agerpres că România trebuie să facă o evaluare a costurilor cu înlocuirea cărbunelui pentru producerea energiei și pentru reconversia industrială și profesională în Gorj și Valea Jiului și să solicite la Bruxelles fonduri europene pentru a realiza această tranziție, în contextul în care Germania și Polonia au cerut câte 40 de miliarde de euro în acest sens.

Șeful Societe Generale se opune celor care cer BCE să cumpere obligațiuni bancare CITEȘTE ȘI Șeful Societe Generale se opune celor care cer BCE să cumpere obligațiuni bancare

La același eveniment, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a acuzat statele dezvoltate de ipocrizie în privința politicilor de combatere a schimbărilor climatice.

"La nivel internațional, avem o problemă aproape unanim acceptată, probabil cea mai gravă problemă cu care se confruntă planeta, problema schimbărilor climatice. Cu toții sunt de acord că e o problemă care trebuie rezolvată. Din momentul în care se face această declarație, începe să apară ipocrizia. Și anume: cum ar trebui abordată această problemă? Pentru a combate schimbările climatice e nevoie de bani, iar unii nu îi au. Cei care îi au, încep să se uite pe sus: noi avem, dar n-am fi dispuși să dăm. Când am propus la nivel internațional, în urmă cu câteva luni, intrând într-o competiție pentru ocuparea unei poziții în cadrul unei organizații aflată în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice, haideți să creăm o bancă internațională care să ajute țările care nu au bani să își finanțeze această tranziție energetică sau să transformăm Banca Mondială într-o astfel de bancă, din nou au început să se uite mulți pe pereți", a spus Nicolescu.

El a adăugat că, spre deosebire de România, Olanda nu va reuși să își îndeplinească anul viitor ținta asumată de UE privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic și, cu toate acestea, i s-a încredințat de către Comisia Europeană responsabilitatea executivă a implementării Strategiei de decarbonare a Uniunii, așa-numitul Green New Deal european.

Valoarea pieței pensiilor private a crescut cu apoape 26% în primul semestru, depășind 12 miliarde euro CITEȘTE ȘI Valoarea pieței pensiilor private a crescut cu apoape 26% în primul semestru, depășind 12 miliarde euro

"La nivel național, chiar ne comportăm onorabil în gestionarea acestei probleme a schimbărilor climatice. Suntem una dintre țările din UE care, în 2020, își va îndeplini ținta în privința promovării surselor regenerabile de energie. O să spuneți "Și ce?". Eu vă spun că e mare lucru. Sunt țări care nu vor face acest lucru. Una dintre ele este Olanda. Și pentru că nu vor reuși să facă acest lucru, un olandez a fost desemnat să "lead by example". Vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, a fost desemnat să se ocupe exact de Green New Deal. Probabil că primul lucru pe care va trebui să îl facă este să explice cum poate să fie un exemplu pentru Europa din punct de vedere al leadershipului climatic când Olanda este țara care nu își îndeplinește obligațiile la nivel european. Lead by example or lead by failure?", a acuzat Nicolescu.

Fostul ministru s-a referit și la opiniile potrivit cărora energia nucleară nu reprezintă o soluție de decarbonare.

"Haideți să numim oameni competenți în funcții pentru a gestiona această tranziție energetică mondială. Din nou uitat pe pereți. Responsabilitatea există la nivel declarativ, dar nu este atât de prezentă la nivel de fapte. La nivelul Uniunii Europene, lupta împotriva schimbărilor climatice are prioritate. Dar ce ne facem că sunt unii la Bruxelles care spun că energia nucleară nu ajută la combaterea schimbărilor climatice și că ar trebui închise centralele nucleare în Europa? Cu toții știm că energia nucleară este o energie curată. Cu toții știm că emisiile de carbon pot fi și captate și stocate, dar deși știm aceste lucruri, ne facem uneori că ele nu există", a conchis Răzvan Nicolescu.

Comenzile din industria Germană au scăzut în mod neașteptat în august, mărind probabilitatea unei contracții economice în trimestrul trei CITEȘTE ȘI Comenzile din industria Germană au scăzut în mod neașteptat în august, mărind probabilitatea unei contracții economice în trimestrul trei

În august, fostul ministru, de atunci, al Energiei, Anton Anton, a declarat că ministerul nu a agreat formula după care Comisia Europeană a calculat necesitatea ca România să își majoreze ținta de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate prevăzută de proiectul de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 și chiar a ironizat "limbajul de lemn" utilizat de Comisie în acest sector de activitate.

"În decembrie anul trecut, absolut toate țările din UE și-au depus câte un proiect de plan. Comisia Europeană a strâns din aceste proiecte toate dorințele și putințele țărilor, a comparat cu ce ar fi vrut ea să obțină și a constatat că e mai puțin. Atunci a început să facă niște repartiții, după o formulă pe care noi nu am agreat-o, dar, mă rog, sunt repartiții inițiale. Aceste repartiții inițiale, fiecare țară le ia, le citește și le discută, după care vine și negociază cu Comisia Europeană. Noi am început aceste negocieri și le-am început chiar serios. La sfârșitul negocierilor, o să vedeți că toată lumea a negociat, că așa se întâmplă. Dar, în principiu, lucrurile sunt pe calea cea bună, după părerea mea, iar în final va trebui să agreem niște cifre, cifre pe care să le trecem și noi în Planul Național", a spus Anton Anton.

După cum a relatat Profit.ro, Guvernul își pune problema majorării țintei de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, și a comandat în acest scop un studiu "de evaluare a potențialului tehnico-economic al resurselor regenerabile în România, în vederea actualizării și îndeplinirii țintelor de energie din surse regenerabile în 2030, în condiții de eficiență tehnico-economică".

Prefera Foods, companie deținută de Raul Ciurtin, lansează o nouă marcă de produse, după o investiție de 4 milioane euro CITEȘTE ȘI Prefera Foods, companie deținută de Raul Ciurtin, lansează o nouă marcă de produse, după o investiție de 4 milioane euro

În conformitate cu legislația UE, la finalul anului trecut, Ministerul Energiei a elaborat un proiect de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, care prevede o țintă de 27,9% a ponderii globale a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul anului 2030. Ținta pentru 2020, de 24%, a fost depășită de România încă din 2016, când ponderea regenerabilelor a ajuns la 25%. Politica energetică actuală a UE prevede o țintă de pondere a regenerabilelor la nivelul întregii Uniuni, fixată la 32% pentru 2030. Nu se mai impun ținte naționale, însă autoritățile de la Bruxelles evaluează planurile în acest sens ale fiecărui stat membru și fac recomandări de revizuire a acestora. Planurile finale trebuie trimise Executivului european până la finalul acestui an.

Printre recomandările Comisiei la adresa României, formulate în iunie, se numără și aceea de "a majora semnificativ nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%, aceasta fiind contribuția României la atingerea țintei Uniunii privind sursele regenerabile de energie pentru 2030, în conformitate cu formula indicată în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999".

"Întreg sectorul energetic trece prin șocuri uriașe, iar noi, România, suntem supuși la unul dintre cele mai mari, să zicem, teste de stres, în sensul că decizia Uniunii Europene de a ridica procentul la 34% energie regenerabilă din totalul energiei înseamnă că vom pune între paranteze cu o viteză uriașă cărbunele", a comentat, la acel moment, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, social-democratul Iulian Iancu.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
energie pe carbune
termocentrale carbune
schimbari climatice
certificate co2
green new deal
pondere regenerabile productie energie